Glasul roţilor de tren nu mai răsună a nesimţire, bătaie de joc şi șmecherii. Record de mărfuri transportate de CFM

În luna ianuarie 2022, Î.S “Calea Ferată din Moldova” a transportat mărfuri în volum de 95,38 milioane tone/kilometri. 40% din volumul total au constituit produse cerealiere transportate pentru export, 30% – transport de mărfuri în tranzit, iar restul de 30% a constituit importul și transportarea locală de mărfuri, printre care materiale de construcție și carburanți, anunță CFM.

Volumul mărfurilor transportate în prima lună a anului 2022 este mai mare decât cele înregistrate în lunile ianuarie ale anilor 2016-2019, în timp ce în anul trecut, transportarea unui volum similar de mărfuri a fost înregistrată doar la 4 aprilie.

Compania explică majorarea volumului de mărfuri transportate urmare a reabilitării în termeni restrânși a materialului rulant necesar activităților operaționale. Parcul de material rulant a fost completat cu 150 vagoane pentru transportarea produselor cerealiere, 600 vagoane pentru transportarea mărfurilor de diferite tipuri, 240 semivagoane, 40 cisterne pentru carburanți și 6 locomotive. O componentă foarte importantă în acest proces a fost identificarea și alocarea în timp util a resurselor necesare pentru procurarea pieselor, componentelor și consumabilelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de reparare a materialului rulant necesar dar și a unor segmente critice de cale ferată.

CFM continuă și în anul 2022 colaborarea strânsă cu reprezentanții executivului, în special cu cei ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenției Proprietății Publice, în vederea promovării agendei de restructurare a sectorului feroviar, a proiectelor investiționale, precum și în vederea îmbunătățirii situației financiare a întreprinderii.

Calea Ferată a Moldovei se află într-o situație dificilă. Compania a fost delapidată de sute de milioane de lei în ultimul deceniu.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#transport mărfuri #CFM #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul campaniei „Moldova care ne unește”, cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce obiecte, persoane sau valori se asociază cel mai mult cu țara lor. Răspunsurile au scos în evidență o combinație de tradiții, simboluri culturale, dar și aspirații sociale.

Pentru mulți, Moldova înseamnă familie, copii fericiți și un trai decent. Alții au pus accent pe tradițiile și cultura populară. „Tradițiile, în primul rând. Poporul Moldovei și cât e de primitor”, a afirmat un alt intervievat.

„Mâncarea noastră tradițională, foarte gustoasă, dar chiar tradițiile noastre sunt frumoase”, a declarat o tânără. Un alt respondent a completat: „Mămăliga, muzică, nunți”.

Printre răspunsuri s-au regăsit și repere istorice și culturale. Cetățenii au menționat „Ștefan cel Mare, mâncarea națională, limba română”, dar și locuri simbolice: „Orheiul Vechi, Soroca și Chișinăul, pentru că aici locuiesc de când sunt mică, aici m-am născut și asta e casa mea”.

Un alt element care definește Moldova, în opinia oamenilor, este spiritul comunitar. „Cu un spirit bun de dispoziție, de atitudine, pozitivism aș zice, sper bunătate și suport emoțional”, a subliniat o femeie.

„Vin, bineînțeles, vinul nostru este cel mai bun”, a completat o altă persoană.

Vox-ul realizat în cadrul campaniei „Moldova care ne unește” scoate în prim-plan legătura puternică a oamenilor cu tradițiile, dar și dorința ca Moldova să fie asociată cu bunăstarea și unitatea.

#Moldova care ne unește