Glasul roţilor de tren nu mai răsună a nesimţire, bătaie de joc şi șmecherii. Record de mărfuri transportate de CFM

08 Feb. 2022, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Feb. 2022, 09:45 // Actual //  bani.md

În luna ianuarie 2022, Î.S “Calea Ferată din Moldova” a transportat mărfuri în volum de 95,38 milioane tone/kilometri. 40% din volumul total au constituit  produse cerealiere transportate pentru export,  30% – transport de mărfuri în tranzit, iar restul de 30% a constituit importul și transportarea locală de mărfuri, printre care materiale de construcție și carburanți, anunță CFM.

Volumul mărfurilor transportate în prima lună a anului 2022 este mai mare decât cele înregistrate în lunile ianuarie ale anilor 2016-2019, în timp ce în anul trecut, transportarea unui volum similar de mărfuri a fost înregistrată doar la 4 aprilie.

Compania explică majorarea volumului de mărfuri transportate urmare a reabilitării în termeni restrânși a materialului rulant necesar activităților operaționale. Parcul de material rulant a fost completat cu 150 vagoane pentru transportarea produselor cerealiere, 600 vagoane pentru transportarea mărfurilor de diferite tipuri, 240 semivagoane, 40 cisterne pentru carburanți și 6 locomotive. O componentă foarte importantă în acest proces a fost identificarea și alocarea în timp util a resurselor necesare pentru procurarea pieselor, componentelor și consumabilelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de reparare a materialului rulant necesar dar și a unor segmente critice de cale ferată.

CFM continuă și în anul 2022 colaborarea strânsă cu reprezentanții executivului, în special cu cei ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenției Proprietății Publice, în vederea promovării agendei de restructurare a sectorului feroviar, a proiectelor investiționale, precum și în vederea îmbunătățirii situației financiare a întreprinderii.

Calea Ferată a Moldovei se află într-o situație dificilă. Compania a fost delapidată de sute de milioane de lei în ultimul deceniu.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.