Dobânzile la creditele de consum s-au dublat. A fost închis robinetul cu bani pentru bănci

Inflația a atins recordul ultimelor două decenii – 16,6% în luna ianuarie a anului 2022. Prețurile au început să crească din luna iunie a anului 2021 și vor mai crește încă jumătate de an, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Recent Banca Națională, pentru a ține în frâu presiunile scumpirilor, a majorat rata de bază la 10,50% anual or, instrumentele de politică monetară utilizate de BNM sunt slabe. Cel mai puternic, potrivit lui Ioniță, este cursul valutar care este gestionat de BNM prin intervențiile pe piața valutară.

Prin majorarea ratei de bază, BNM a scumpit banii pentru a tempera consumul populației, care a contractat volume record de credite. Chiar dacă nu este un instrument diferențiat a influențat cel mai mult creditele de consum acordate populației. În trimestrul III al anului 2021 au fost acordate 4,4 miliarde de lei credite de consum în trimestrul IV creditele scăzut cu 400 mil. de lei nu”, e explicat economistul.

„Măsurile de politică monetară au dublat dobânda pentru creditele de consum la 9,2%. Specificul este că dobânda creditelor de consum scade repede când banii se ieftinesc și cel mai reped crește când banii se scumpesc”, a mai spus Ioniță.

În opinia lui Ioniță, scumpirea banilor va afecta și costurile pe care le va plăti Guvernul pentru împrumuturile contractate de la băncile locale. În anul curent, autoritățile intenționează să se împrumute cu 4,6 miliarde de lei, iar costul creditelor va crește cu 100 mil. de lei.

În ceea ce privește creditele pentru business și imobiliare, economistul susține, că dobânda s-a modificat nesemnificativ.

Pentru companii rata a fost de 8,1% în trimestrul trei și 8,4% în trimestrul IV al anului nici nu au beneficiat de rata scăzută. Din simplu motiv că împrumuturile sunt pe termen lung. Problema e că businessul nu se avântă în creditele de la bănci. Anul trecut au economist 35 miliarde de lei față de 34 miliarde de lei împrumuturi contractate”, a punctat Ioniță.

Totodată, economistul afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

„Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#preț bani #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.