Dobânzile la creditele de consum s-au dublat. A fost închis robinetul cu bani pentru bănci

Inflația a atins recordul ultimelor două decenii – 16,6% în luna ianuarie a anului 2022. Prețurile au început să crească din luna iunie a anului 2021 și vor mai crește încă jumătate de an, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Recent Banca Națională, pentru a ține în frâu presiunile scumpirilor, a majorat rata de bază la 10,50% anual or, instrumentele de politică monetară utilizate de BNM sunt slabe. Cel mai puternic, potrivit lui Ioniță, este cursul valutar care este gestionat de BNM prin intervențiile pe piața valutară.

Prin majorarea ratei de bază, BNM a scumpit banii pentru a tempera consumul populației, care a contractat volume record de credite. Chiar dacă nu este un instrument diferențiat a influențat cel mai mult creditele de consum acordate populației. În trimestrul III al anului 2021 au fost acordate 4,4 miliarde de lei credite de consum în trimestrul IV creditele scăzut cu 400 mil. de lei nu”, e explicat economistul.

„Măsurile de politică monetară au dublat dobânda pentru creditele de consum la 9,2%. Specificul este că dobânda creditelor de consum scade repede când banii se ieftinesc și cel mai reped crește când banii se scumpesc”, a mai spus Ioniță.

În opinia lui Ioniță, scumpirea banilor va afecta și costurile pe care le va plăti Guvernul pentru împrumuturile contractate de la băncile locale. În anul curent, autoritățile intenționează să se împrumute cu 4,6 miliarde de lei, iar costul creditelor va crește cu 100 mil. de lei.

În ceea ce privește creditele pentru business și imobiliare, economistul susține, că dobânda s-a modificat nesemnificativ.

Pentru companii rata a fost de 8,1% în trimestrul trei și 8,4% în trimestrul IV al anului nici nu au beneficiat de rata scăzută. Din simplu motiv că împrumuturile sunt pe termen lung. Problema e că businessul nu se avântă în creditele de la bănci. Anul trecut au economist 35 miliarde de lei față de 34 miliarde de lei împrumuturi contractate”, a punctat Ioniță.

Totodată, economistul afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

„Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#preț bani #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.