Cum se poate obține independența energetică față de Rusia?

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană poate rezista fără gaz rusesc. Fostul președinte al României Traian Băsescu, în prezent eurodeputat, a avut la rândul său, săptămâna trecută, o intervenție în plenul Parlamentului European în care a propus trei soluții pentru securitatea Europei și stoparea ofensivei Rusiei către Ucraina. Prima dintre aceste soluții se referea la accelerarea procesului de dobândire a independenței energetice față de Rusia.

„Aș aminti că nu-i prima dată când Gazprom joacă politic. Au mai fost momente în care Rusia, deliberat, a redus livrările de gaze către UE”, spune Traian Băsescu.

Uniunea Europeană depinde în proporție de circa 30 la sută de importurile de gaz din Rusia, în timp ce în România, nevoile de import sunt chiar mai mici.

Traian Băsescu a explicat, duminică seara, la Digi24, cum se poate realiza independența energetică de Rusia:

„Sunt două căi. Prima și cea mai rapidă și care trebuie exploatată rapid este importul de gaze lichefiate, care se poate face din Qatar, din zona caspică și mai ales din Statele Unite. Totul este să dezvoltăm rapid o infrastructură de terminale de gaze lichefiate prin care Europa să-și poată primi gazele de care are nevoie.

În al doilea rând, pentru a consolida independența energetică trebuie să ne îndreptăm cât mai mult către regenerabile.

Traian Băsescu: Bulgaria sabotează o sursă extraordinară de gaz

Și nu în ultimul rând, avem o sursă extraordinară, care e Azerbaidjanul, și pe care o sabotează chiar state europene. Spre exemplu, conducta BRUA, care este proiectată în primă fază să tranziteze 4,5 miliarde de metri cubi de gaze din Azerbaidjan către Austria, trecând prin Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, până la Baumgarten, în Austria, este sabotată de Bulgaria. În condițiile în care România a terminat construcția conductei din anul 2020, Bulgaria, care are de construit 136 de kilometri de conductă, n-a construit nici 1 kilometru. Deci, trebuie să găsim soluția încetării jocurilor politice atunci când este vorba de aprovizionarea cu energie.

Pe de altă parte, avem energiile regenerabile, înțeleg că două firme vor, spre exemplu, să instaleze în România, în Marea Neagră, două parcuri eoliene. Sunt binevenite, numai să nu se piardă în birocrația noastră tradițională!

Și nu în ultimul rând, după cum vă este cunoscut, Comisia Europeană a recunoscut energia electrică produsă pe bază de reactoare nucleare ca fiind o energie curată, deci – dezvoltarea capacităților nucleare.

#independență. gaz #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.