Preţul grâului şi al porumbului a crescut din nou, în urm sancțiunilor mai dure impuse Rusiei

28 Feb. 2022, 15:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Feb. 2022, 15:01 // Actual //  MD Bani

Preţul grâului şi al porumbului a urcat din nou luni, după ce statele occidentale au impus Rusiei sancţiuni mai dure în urma invaziei Ucrainei, ceea ce a accentuat turbulenţele pe pieţele globale, sporind temerile privind inflaţia globală a produselor alimentare, transmite Bloomberg.

Comisia Europeană, Statele Unite, Canada şi Marea Britanie au decis sâmbătă îngheţarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, iar unele bănci ruseşti au fost excluse din sistemul interbancar SWIFT, un instrument esenţial pentru finanţele globale.

La bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures ale grâului erau în creştere cu 8,7%, până la 9,34 dolari per bushel, în timp ce la porumb se înregistra un avans de 5%, iar la soia de 3,9%.

Preţurile mai mari ar veni într-o perioadă dificilă pentru ţările care se bazează pe importurile de grâu. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), preţurile mondiale la alimente sunt la cel mai ridicat nivel de după 2011.

Ucraina şi Rusia sunt responsabile pentru mai mult de un sfert din comerţul mondial cu grâu, o cincime din vânzările mondiale de porumb şi 80% din exporturile de ulei de floarea soarelui.

Ucraina este un exportator cheie în Orientul Mijlociu şi în Mediterana, iar printre importatori se află Egipt, Turcia, Italia şi statele din Africa.

Traderii americani se aşteaptă ca perturbările din Europa de Est să creeze oportunităţi pentru ca ei să îşi extindă cota lor pe piaţa exporturilor, susţine Brian Hoops, preşedintele firmei Midwest Market Solutions Inc. Alţi mari cultivatori de grâu, precum Franţa sau Australia, ar putea şi ei interveni dacă livrările din Rusia sau Ucraina vor fi grav afectate, susţin analiştii.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.