Schemă de corupție în cadrul a 38 de cauze penale: Ce se întâmplă cu terenurile de la Ghidighici

Mai bine de 20 de percheziții s-au desfășurat în această dimineață, 22 martie, în birourile și la domiciliile a opt bănuiți într-o schemă de corupție cu terenuri din comuna Ghidighici. Potrivit Centrului Național Anticorupție, schema era pusă în aplicare de mai multe persoane publice din cadrul Primăriei Ghidighici, precum și din cadrul altor autorități, transmite IPN.

Schema de corupție este cercetată în cadrul a 38 de cauze penale, conexate într-o procedură. Principalii figuranți sunt suspectați de acte de corupere, manifestate prin legalizarea, contra cost, a unor construcții din raza comunei Ghidighici. Potrivit probelor acumulate, arhitectul-șef ar fi fost persoana care ar fi gestionat această rețea, formată din funcționari din cadrul altor autorități. În schimbul unor remunerări ilicite, acesta ar fi asigurat perfectarea actelor permisive pentru construcția sau recepția finală a unor lucrări, pentru eliberarea și urgentarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construcție, a avizelor necesare, precum și pentru repartizarea unor terenuri sau schimbarea statutului acestora.

Din materialele cauzei rezultă, că arhitectul-șef ar fi pretins bani pentru serviciile sale, susținând că ar avea influență asupra membrilor Comisiei pentru urbanism și dezvoltare rurală și asupra consilierilor locali. În același timp, în procesul de pregătire a pachetelor de documente, ar fi fost implicați diriginți de șantiere, proiectanți, responsabili tehnici, angajați ai oficiului cadastral teritorial Chişinău, dar și agenți economici.

Potrivit CNA, patru persoane au fost escortate pentru audieri, urmând să fie reținute pentru 72 de ore. Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o anumită perioadă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.