Schemă de corupție în cadrul a 38 de cauze penale: Ce se întâmplă cu terenurile de la Ghidighici

Mai bine de 20 de percheziții s-au desfășurat în această dimineață, 22 martie, în birourile și la domiciliile a opt bănuiți într-o schemă de corupție cu terenuri din comuna Ghidighici. Potrivit Centrului Național Anticorupție, schema era pusă în aplicare de mai multe persoane publice din cadrul Primăriei Ghidighici, precum și din cadrul altor autorități, transmite IPN.

Schema de corupție este cercetată în cadrul a 38 de cauze penale, conexate într-o procedură. Principalii figuranți sunt suspectați de acte de corupere, manifestate prin legalizarea, contra cost, a unor construcții din raza comunei Ghidighici. Potrivit probelor acumulate, arhitectul-șef ar fi fost persoana care ar fi gestionat această rețea, formată din funcționari din cadrul altor autorități. În schimbul unor remunerări ilicite, acesta ar fi asigurat perfectarea actelor permisive pentru construcția sau recepția finală a unor lucrări, pentru eliberarea și urgentarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construcție, a avizelor necesare, precum și pentru repartizarea unor terenuri sau schimbarea statutului acestora.

Din materialele cauzei rezultă, că arhitectul-șef ar fi pretins bani pentru serviciile sale, susținând că ar avea influență asupra membrilor Comisiei pentru urbanism și dezvoltare rurală și asupra consilierilor locali. În același timp, în procesul de pregătire a pachetelor de documente, ar fi fost implicați diriginți de șantiere, proiectanți, responsabili tehnici, angajați ai oficiului cadastral teritorial Chişinău, dar și agenți economici.

Potrivit CNA, patru persoane au fost escortate pentru audieri, urmând să fie reținute pentru 72 de ore. Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o anumită perioadă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.