Rusia continuă planurile de a construi un gazoduct uriaș către China chiar dacă economia se prăbușește

Rusia continuă planurile de a construi un gazoduct uriaș care va transporta gaze naturale în China, pe măsură ce sancțiunile impuse de Occident îi afectează puternic economia, informează Business Insider.

Gigantul Gazprom, controlat de stat, a anunțat luni că a semnat un contract de proiectare pentru gazoductul Soyuz-Vostok. Potrivit companiei, conducta uriașă ar urma să livreze până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz anual în China, via Mongolia.

Bloomberg scrie că daca proiectul va fi construit, va reprezenta cea mai importantă înțelegere Gazprom-China realizată vreodată.

Soyuz-Vostok este cunoscut drept gazoductul Power of Siberia 2. Conducta Power of Siberia 1 transportă gaz rusesc în China din 2019, în cadrul unui acord pe 30 de ani încheiat în 2019, în valoare de 400 de miliarde de dolari.

China, între timp, a evitat să critice acțiunile Rusiei și s-a abținut să clasifice atacul drept o invazie. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei în privința exporturilor și importurilor. O treime din totalul exporturilor ruse de petrol în 2020 au ajuns în China, scrie Reuters, care adaugă că statul chinez aprovizionează Rusia cu telefoane, jucării și confecții.

Proiectul Soyuz Vostok ar oferi Rusiei acces mai ușor la piețele estice, întrucât piețele vestice încep să se distanțeze de Rusia. Shell a anunțat marți că se retrage din companiile mixte în care funcționa alături de Gazprom, iar BP a anunțat că își va vinde participația de 20% în compania petrolieră de stat Rosneft.

Totodată, Germania a suspendat planurile pentru proiectul Nord Stream 2, construit să alimenteze Europa cu gaz din Rusia. Compania germană E.ON a anunțat că a respins cererile de a închide gazoductul Nord Stream 1, care aduce gaz rusesc în Europa.

Bloomberg scrie că dacă Rusia și China încheie un nou acord de aprovizionare, Gazprom ar putea construi o legătură între sistemele de conducte vestice și cele estice, ceea ce i-ar permimte să trimită și în China gaz care acum ajunge doar în Europa.

Gazprom a anunțat că Alexey Miller, președintele Comitetului de gestionare al companiei ruse de energie Gazprom, și Sainbuyan Amarsaikhan, premierul adjunct al Mongoliei, au discutat luni despre proiectul Soyuz-Vostok.

#gazoduct #economie #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban a reacționat la acuzațiile lansate de expertul în energetică Sergiu Tofilat. Ceban susține că Tofilat a votat personal pentru bugetul în care a fost inclusă achiziția echipamentelor de măsurare care astăzi fac obiectul criticilor sale publice.

Potrivit lui Ceban, în noiembrie 2024, Sergiu Tofilat, în calitate de membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a votat „pentru” aprobarea bugetului consolidat al Moldovagaz și al întreprinderilor sale-fiice pentru anul 2024. Acest buget prevedea, inclusiv, procurarea de contoare de către „Chișinău-Gaz” și revânzarea și instalarea acestora către toate companiile de distribuție a gazelor din grupul Moldovagaz.

Ceba califică drept „straniu” faptul că tocmai această achiziție a devenit subiectul unei recente conferințe de presă susținute de Tofilat, în care acesta a acuzat instituțiile statului și conducerea „Chișinău-Gaz” de presupuse nereguli.

„Dacă va fi necesar, Moldovagaz este gata să prezinte organelor competente toate documentele care confirmă votul pozitiv al lui Sergiu Tofilat și faptul că acesta nu a avut nicio opinie separată privind aprobarea bugetului, inclusiv pe partea de cheltuieli operaționale”, se arată în poziția companiei.

Totodată, Moldovagaz precizează că actele de control și deciziile Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) referitoare la această situație sunt contestate în instanță de toate companiile de distribuție din grupul Moldovagaz, iar dosarele se află pe rol.

Declarațiile vin după ce Sergiu Tofilat a afirmat joi că „Chișinău-Gaz” ar fi implicată într-o schemă de cheltuieli nejustificate în valoare de 33 de milioane de lei, susținând că echipamentele de măsurare ar fi fost achiziționate prin intermediari, ceea ce ridică suspiciuni privind prețurile și procedura de achiziție. Expertul a cerut organizarea unor audieri publice pe platforma Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.