Lista băncilor rusești excluse de UE din SWIFT. Au la dispoziție 10 zile să-și lichideze operațiunile

02 Mart. 2022, 18:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
02 Mart. 2022, 18:24 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Uniunea Europeană exclude şapte bănci ruseşti din sistemul SWIFT, ca parte a sancţiunilor impuse pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, a informat miercuri Jurnalul Oficial al UE, transmite Reuters.

Băncile, care au la dispoziţie zece zile să-şi lichideze operaţiunile SWIFT, sunt VTB, al doilea grup bancar din Rusia, alături de Bank Otrkitie, Novikombank, Promsvyazbank, Bank Rossiya, Sovcombank şi VEB.

Un oficial UE de rang înalt a explicat că băncile de pe listă au fost alese pe baza legăturilor lor cu statul rus, băncile publice fiind deja supuse sancţiunilor în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

„Toate aceste bănci au fost excluse din SWIFT pe baza legăturilor lor cu statul şi a conectării implicite la efortul de război. Am impus o interdicţie generală asupra sistemului bancar”, a precizat oficialul.

Sberbank, cel mai mare grup bancar rusesc, şi Gazprombank, nu au fost incluse pe listă deoarece sunt principalele canale pentru plata gazelor şi petrolului din Rusia, pe care statele UE încă le cumpără, în pofida conflictului. Dar cele două bănci sunt supuse altor sancţiuni.

Decizia de a exclude unele bănci ruseşti din sistemul SWIFT utilizat pentru tranzacţii în valoare de mii de miliarde de dolari la nivel mondial a fost anunţată în weekend într-un comunicat comun al SUA, Comisiei Europene, Marii Britanii şi Canadei.

Eliminarea Rusiei din sistemul SWIFT a fost mult timp o opţiune inacceptabilă pentru mai multe state europene înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, din cauza pagubelor potenţiale pe care le-ar fi produs economiilor lor. UE şi SUA au căutat modalităţi pentru a limita impactul asupra tranzacţiilor care au legătură cu energia, de exemplu prin excluderea unora dintre cele mai mari bănci ruseşti de la această măsură.

Sistemul SWIFT, care transmite mesaje între mai mult de 11.000 de instituţii financiare şi companii, este un element central al sistemului financiar mondial şi incapacitatea de a accesa acest sistem ar provoca pagube economice serioase.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.