Oligarhul Friedman: A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului ar fi un fel de sinucidere

17 Mart. 2022, 16:46
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2022, 16:46 // Au Bani //  MD Bani

Unul dintre cei mai bogați oligarhi din Rusia spune că sancțiunile economice nu îl vor împiedica pe Vladimir Putin să continue războiul din Ucraina. Potrivit lui, Occidentul nu înțelege cum funcționează puterea la Moscova.

Mikhail Fridman, proprietarul Alfa Bank din Rusia, a declarat pentru Bloomberg că sancționarea oligarhilor nu are șanse de a opri războiul. În viziunea lui, este este puțin probabil ca cineva din cercul lui Putin să discute cu el încheierea războiului.

 „Dacă oamenii care sunt la conducere în UE cred că din cauza sancțiunilor l-aș putea aborda pe domnul Putin și să-i spun să oprească războiul și asta va funcționa, atunci mă tem că avem cu toții mari probleme”, a spus Fridman. „Înseamnă că cei care iau această decizie nu înțeleg nimic despre cum funcționează Rusia. Și acest lucru este periculos pentru viitor”, mai spune oligarhul.

Fridman, care a fost sancționat de guvernul britanic și UE spune că a spune ceva împotriva războiului înseamnă un fel de „sinucidere”.

„Distanța de putere dintre domnul Putin și oricine altcineva este ca distanța dintre Pământ și cosmos”, a spus Fridman. „A-i spune ceva lui Putin împotriva războiului, pentru oricine, ar fi un fel de sinucidere”, a mai declarat el.

Mikhail Friedman spune că acum trăiește cu 2.500 de lire sterline pe lună

Fridman este unul dintre cei mai bogați oligarhi ruși. Înainte de război și sancțiuni valora aproximativ 14 miliarde de dolari. Acum valorează aproximativ 10 miliarde de dolari, doar pe hârtie, pentru că se află într-o situație ciudată de a fi un oligarh fără bani, scrie digi24.

Când Marea Britanie a urmat măsurile UE și l-a sancționat pe Fridman pe 15 martie, ultimul său card bancar funcțional din Regatul Unit a fost înghețat. Spune că acum trebuie să solicite o aprobare pentru a cheltui bani, iar guvernul britanic va stabili dacă orice cerere înaintată este „rezonabilă”.

Se pare că i se va aproba o alocație de aproximativ 2.500 de lire sterline pe lună. Este îngrozit, dar evită să-și compare necazurile cu cele ale ucrainenilor care suferă din cauza războiului. „Problemele mele sunt un nimic în comparație cu ale lor”, spune oligarhul sărac.

Mikhail Friedman are 57 de ani, s-a născut în Uniunea Sovietică, dar pe teritoriul Ucrainei de azi, în orașul Liov. Are dublă cetățenie, rusă și israeliană.

Este un oligarh vechi, din primul val de îmbogățiți de după destrămarea Uniunii Sovietice, făcând avere în sectorul bancar și energetic înainte ca Putin să ajungă la putere.

Părinții lui sunt cetățeni ucraineni și au locuit la Liov până de curând.

Mikhail Friedman este proprietarul Alfa Bank din Rusia. A nu se confunda cu Alpha Bank România. Pentru a evita confuziile, Alpha Bank România a venit  cu o precizare.

„Alpha Bank Romania precizeaza ca nu are nicio legatura si niciun fel de relatie cu Alfa-Bank Rusia si nici cu vreun alt grup financiar-bancar prezent in Rusia, Belarus sau Ucraina. Alpha Bank Romania este membra a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare si financiare din Grecia, fondat in 1879 de catre J.F. Costopoulos. Grupul ofera o gama larga de produse si servicii financiare de inalta calitate atat in Grecia cat si in afara acesteia, avand una dintre cele mai mari rate de adecvare a capitalului din Europa. Activitatile internationale se extind pe langa Romania, si in Regatul Unit,  Luxemburg si Cipru. Niciuna dintre subsidiarele Alpha Bank Group nu are vreo legatura si nu este in niciun fel asociata cu Alfa-Bank Rusia.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!