Energia electrică se scumpește cu 25%! Contractele au fost semnate. Autoritățile au ratat liberalizarea pieței

Prețul energiei electrice pentru consumatorii finali va crește cu aproximativ 25%, susțin surse ale Bani.md. Se întâmplă după ce autoritățile au ratat liberalizarea pieței energiei electrice, Republica Moldova rămânând dependentă de energia livrată din regiunea transnistreană.

Potrivit surselor Bani.md, astăzi, 22 martie 2021, doi operatori de pe piață au semnat contractele de achiziție a energiei electrice. Este vorba despre operatorii Premier Energy și Moldelectrica. În condițiile lipsei unei concurențe pe piață, prețul pentru energia electrică livrat către companiile din Moldova crește de la 48,65 USD/MWh la 58 și, respectiv, 57 USD/MWh pentru fiecare dintre operatori.

Compania FEE-Nord a anunțat o licitație repetată, pentru a doua oară.

Creșterea de 19% prețului de achiziție a energiei electrice de către operatorii de pe piață va duce la o majorare a prețului final, pe care-l achită consumatorul, cu aproximativ 25%, estimează experții.

De fapt, operatorii de pe piață au lansat procedurile de licitație la începutul lunii februarie curent. Procedura de deschidere a ofertelor a avut loc pe 16 martie 2021. Procedura a fost prelungită cu o săptămână. Motivul – insuficiența numărului de oferte care au fost recepționate de operatorii SA RED Nord, FEE-Nord SA și IS Moldelectrica (care au primit doar o singură ofertă), ÎCS Premier Energy SRL și ÎCS Premier Energy Distribution (au primit două oferte).

La etapa inițială era nevoie de cel puțin trei oferte.

„Adaosul de preț” pus de regiunea separatistă

În condițiile actuale, cu un cadru legal departe de ceea ce înseamnă o piață liberalizată a energiei electrice, Republica Moldova în continuare achiziționează energia electrică din regiunea transnistreană, iar condițiile comerciale oricum sunt complicate. Deși subiectul diversificării surselor de achiziție a energiei electrice de către Moldova este element-cheie al promisiunilor electorale ani la rând, și actuala guvernare ratează acest exercițiu.

Anul energetic 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 va fi costisitor pentru populația Republicii Moldova.

În România au fost demarate mai multe proiecte pentru a contecta energetic Republica Moldova la România și, implicit, la Uniunea Europeană.

Cu aproximativ patru ani în urmă, Republica Moldova a semnat un acord istoric, care, odată dus la final, ar putea reduce dramatic gradul de dependenţă al ţării de energia electrică din Est şi va uni practic ţara cu România şi Uniunea Europeană.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială au semnat pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între reţelele electrice din Moldova şi România.

Moldelectrica, ar urma să construiască o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti, localitate în sudul Moldovei situată aproape de graniţa cu România, şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV.

O staţie back-to-back este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi Occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Proiectul ar urma să fie finalizat în 2022, și presupune inclusiv lucrări în România.

Între timp, în Republica Moldova, Comisia de cercetare prealabilă pentru construcția LEA Vulcănești-Chișinău și Back-to-Back a fost aprobată abia la finele lunii ianuarie anul curent, 2021.

#energia electrică #scumpiri #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.