Serviciul Vamal raportează încasări de peste 589 milioane de lei în doar o săptămână

În perioada 14-20 martie curent, Serviciul Vamal raportează încasări de peste 589 milioane de lei. Potrivit informațiilor, încasările au crescut cu 7,8 % față de sarcina bugetară stabilită pentru acest interval.

De asemenea, în perioada 1 ianuarie – 20 martie 2022, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 5,9 miliarde lei, fiind atestată o creștere de 23,4% față de încasările din intervalul corespondent al anului 2021.

De către persoane fizice au fost introduse bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă, fiind încasate plăți în valoare de peste 10,8 milioane lei, ceea ce reprezintă 1,8 % din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 9966 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 52 889 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 13 460 și, respectiv, 12 039 de traversări a mijloacelor de transport.

Pentru informații despre regulile de traversare a frontierei cu diverse bunuri sau doriți să depuneți o reclamație cu privire la eventuale abuzuri admise de către angajații instituției, apelați numărul +373 22 788 888 – Centrul Unic de Apel (24/24).

În perioada vizată, ofițerii Liniei de informare au recepționat 586 solicitări de informații legate de activitatea vamală.

Reamintim că pe pagina web a Serviciului Vamal poate fi accesată rubrica „Traficul on-line în posturile vamale de frontieră”. Accesând această rubrică, poate fi consultată în timp real situația în posturile vamale de frontieră: Leușeni, Tudora, Giurgiulești, Sculeni, Otaci și Palanca.

#plati #incasari #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.