Nou capăt de acuzare pentru ex-președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, în dosarul fraudei bancare

Procuratura Generală (PG) a adus o nouă acuzare pentru fostul președinte interimar al Băncii de Economii (BEM), Viorel Bîrcă, dosarul căruia a fost expediat în judecată săptămâna trecută. Este vorba de „delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari”.

Potrivit PG, Procuratura Anticorupție a finalizat și trimis în judecată un nou episod, disjuns din dosarul „frauda bancară”, în care, fostul președinte interimar al BEM este acuzat, alături de un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei – fost administrator special al Băncii de Economii. Cei doi sunt învinuiți de „escrocherie” în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale.

Mai exact, procurorii au acumulat probe care relevă că în noiembrie 2014, cei doi, acționând de comun cu alți membri ai organizației criminale, ar fi sustras 10 milioane de dolari SUA și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii.

Conform materialelor Procuraturii, garanția rambursării acestor plasamente interbancare era de 35% din acțiunile Victoriabank, care au fost gajate de compania INSIDOWN LTD (Cipru), afiliată lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, în folosul Moldindconbank și Moldova Agroindbank, precum și contractele de amanet.

La data de 28 noiembrie 2014, din contul creditului de urgență garantat de stat, adică din contul mijloacelor bugetului de stat, au fost restituite datoriile Băncii de Economii față de BC Moldova Agroindbank și BC Moldindconbank în sumă de 8 milioane de euro și 10 milioane de dolari SUA. Operațiunea a avut loc fără rambursarea sumelor din contul bunurilor gajate, care garantau rambursarea acestor plasamente, iar gajul – 35 % din acțiunile BC Victoriabank SA a fost eliberat (radiat) în interesul organizației criminale.

Fiind audiați de procurori pe marginea învinuirilor aduse, cei doi nu-și recunosc vina.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii, procurorii au instituit sechestre pe cinci bunuri imobile ale inculpaților, cu eventuala lor confiscare specială, în folosul statului.

Ex-președintele BEM a fost reținut la începutul lunii decembrie 2020, împreună cu alte cinci persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), dar și reprezentanți ai holdingului Șor. De atunci, inculpatul se află în arest la domiciliu.

Cât despre fostul administrator special al BEM – actual șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, acesta a fost reținut pe 11 martie curent, iar ulterior plasat în arest, fiind în prezent cercetat și de PCCOCS pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: Banca de Economii., Unibank și Banca Socială.

#BEM #Viorel Bîrcă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat recent, în lectură finală, un proiect de lege care întărește drepturile consumatorilor de servicii financiare și sporește responsabilitatea furnizorilor din acest sector. Actul normativ marchează începutul procesului de modernizare a cadrului legal, în perspectiva armonizării cu legislația Uniunii Europene.

Conform noilor reglementări, colectarea datoriilor aferente contractelor de credit de consum va intra sub supravegherea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), care va controla respectarea limitelor privind dobânda, comisioanele și costul total al creditului, acesta neputând depăși suma debursată.

CNPF va monitoriza și activitatea intermediarilor – inclusiv brokeri și agenți de credite – pentru a combate practicile comerciale incorecte și abuzurile în procesul de vânzare a bunurilor în rate. Totodată, beneficiarii de credite de la Asociațiile de Economii și Împrumut vor beneficia de același regim de protecție ca ceilalți consumatori financiari, iar fidejusorii vor fi acoperiți de Legea privind contractele de credit de consum, la fel ca debitorii principali.

Noua lege introduce și obligația creditorilor de a adopta politici interne privind restructurarea datoriilor pentru debitorii aflați în dificultate, măsură ce va consolida protecția în perioade de criză economică. În plus, sunt clarificate aspecte legate de aplicarea dobânzii de întârziere și este impusă obligativitatea includerii graficului de rambursare în informația precontractuală.

O modificare importantă vizează calcularea perioadei de trei ani pentru reparația cu piese originale a vehiculelor asigurate, care va începe de la data primei înmatriculări, nu de la anul fabricației. Aceasta corectează o practică defavorabilă pentru posesorii de mașini înmatriculate cu întârziere.

Pentru contractele de asigurare, furnizorii vor fi obligați să analizeze necesitățile fiecărui consumator și să ofere documente de informare înainte de semnare. În plus, constatarea amiabilă va putea fi completată și în format electronic, facilitând procedura în caz de accident.

Pentru produsele financiare combinate, cum ar fi vânzările în rate cu polițe de asigurare incluse, consumatorii vor primi informații separate pentru fiecare componentă și vor avea posibilitatea de a le achiziționa distinct. Publicitatea la aceste servicii va fi supusă unor reglementări mai stricte pentru a preveni inducerea în eroare.

Legea prevede și o procedură standard de soluționare a reclamațiilor la nivelul furnizorilor, cu termen de răspuns de maximum 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul nu este satisfăcător, consumatorii pot sesiza CNPF sau instanțele de judecată.

Pentru creșterea eficienței controlului, CNPF va avea dreptul să efectueze „cumpărături de control” – metode anonime de testare a conformității furnizorilor, utile în depistarea neregulilor ascunse.