Primele estimări NATO: Armata rusă a pierdut între 7.000 şi 15.000 de militari în Ucraina

Armata rusă a pierdut între 7.000 şi 15.000 de militari în prima lună de la începerea invaziei în Ucraina, conform primelor estimări anunţate informal de un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, informează agenţia Associated Press.

Un oficial din cadrul NATO a anunţat, sub protecţia anonimatului, că estimările Alianţei Nord-Atlantice sunt că armata rusă a înregistrat între 30.000 şi 40.000 de victime în Ucraina, inclusiv între 7.000 şi 15.000 de militari morţi.

Estimările NATO, primele de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina pe 24 februarie, se bazează pe datele colectate de autorităţile ucrainene, pe indicaţiile Rusiei şi pe informaţii din surse independente. Calculele standard privind victimele includ un număr de trei ori mai mare al răniţilor pentru fiecare militar mort în luptă, a explicat oficialul citat. La nivel oficial, NATO nu a anunţat niciun bilanţ al pierderilor umane suferite de armata rusă în Ucraina.
Până în prezent, Rusia a anunţat oficial moartea a 498 de militari în Ucraina şi rănirea altor 1.500. Pe 21 martie, publicaţia Komsomolskaia Pravda a publicat scurt timp, iar apoi a retras, un bilanţ al Ministerului Apărării de la Moscova de 9.861 de morţi în conflictul din Ucraina.

Armata ucraineană a anunţat că armata rusă a pierdut aproximativ 15.000 de militari în confruntări, în timp ce Statele Unite au estimat că sunt cel puţin 7.000 de militari ruşi morţi.

Miercuri după-amiază, surse militare ucrainene citate de postul britanic de televiziune Sky News au raportat moartea a încă unui comandant militar rus în Ucraina. Este vorba despre comandantul Brigăzii de infanterie marină 810 din zona Mării Negre. Potrivit publicaţiei The Times, comandantul militar rus a fost ucis în luptele din oraşul Mariupol. Acesta este al 15-lea comandant militar rus raportat ca fiind ucis în confruntările din Ucraina. Rusia nu a confirmat oficial aceste decese.

#militari #NATO #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova și ne-a ajutat în cele mai grele momente. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan. În cadrul dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN, oficialul a menționat că până în anul 2025 va fi dată în exploatare linia electrică Vulcănești-Chișinău, iar până în 2030 vor fi finalizate lucrările de construcție a liniilor electrice Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, mai afirmă că până în anul 2030 vor fi date în exploatare alte două blocuri energetice ale Centralei de la Cernavodă. Astfel, dacă Republica Moldova va avea asigurate conexiunile energetice cu România, țara noastră va putea prelua energie electrică de peste Prut la prețuri competitive.

„În centrala nucleară de la Cernavodă urmează a fi investite capacități mari de generare a energiei electrice, sunt construite încă două blocuri energetice similare blocurilor 1și 2, ceea ce înseamnă încă 1400-1500 MW. Asta înseamnă o capacitate foarte mare de producere a energiei electrice. Aceste capacități urmează a fi date în exploatare în perioada 2030-2031.

Tot în această perioadă țara noastră va avansa și va finaliza conexiunile pe care le construim astăzi: linia Isaccea-Vulcănești-Chișinău va fi finalizată, vom finaliza linia Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. În 2025 vom da în exploatare linia Vulcănești-Chișinău, suntem foarte ambițioși și lucrăm la toate turațiile. Astăzi sunt pe șantier muncitorii care efectuează lucrări de fundație pentru piloni”, a spus secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan.

Reprezentantul Ministerului Energiei reiterează că obiectivul autorităților este ca marile sectoare de consum să fie trecute de la gaz și produse petroliere la de energie electrică. Potrivit lui Borosan, curentul electric este mai prietenos mediului.

„În 2030 va fi dată în exploatare viitoarea producție de energie nucleară în România. Un exces de energie va apărea pe piață. Noi depunem eforturi pentru a electrifica sectoarele de consum. Vrem să consumăm mai multă energie electrică. De ce? Pentru să este mai sustenabil din punct de vedere al mediului ambiant. În loc să consumăm gaze naturale pentru încălzire, consumăm energie electrică. În loc să consumăm produse petroliere în transport, consumăm energie electrică.

Datorită faptului că apare această generare de energie electrică în regiune, în România, și există conexiuni, aceasta este o oportunitate pentru afacerile din Republica Moldova și România de a exporta/importa energie electrică la preț accesibil. Energia nucleară se considera a fi cea mai ieftină raportat la o perioadă lungă de timp”, a mai spus Constantin Borosan.

Secretarul de stat a mulțumit autorităților din România pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova în perioade energetice complicate, fiind vorba, în special, de perioada când Gazprom a redus volumele de gaz livrate Republicii Moldova, contrar prevederilor contractuale.

„România este pilonul securității energetice a țării noastre. Este țara pe care putem să ne bazăm și când au fost cele mai grele timpuri, e vorba de octombrie 2021, octombrie 2022, am avut sprijinul deplin al României.

Aduc un exemplu simbolic, dar care a avut loc la momentul cel mai potrivit. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a devenit funcțional în întregime la data de 31 septembrie 2021, iar pe 1 octombrie a fost limitată furnizarea de gaze naturale de către Gazprom”, a mai spus secretarul de stat, Constantin Borosan.

Dezbaterea publică la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic” este prima ediție din ciclul „Dublă integrare prin cooperare și informare . Continuitate”. Proiectul este organizat de Agenția de presă IPN cu suportul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.