Rusia lui Putin: 500 de oligarhi şi politicieni au averi mai mari decât 99,8% din populaţie. Toaleta cu apă un vis

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei i-a prins pe mulţi dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi încercând cu disperare să-şi pună la adăpost iahturile, simbolul suprem al opulenţei, în cele mai îndepărtate sau exotice colţuri ale lumii.

În schimb, războiul, care probabil că va da în urmă cu un deceniu progresul economic al Rusiei, i-a prins pe 20% din ruşi fără instalaţii sanitare cu apă curentă în casă, conform unei anchete publicate în 2020 de Novaia Gazeta, un ziar independent din Rusia închis recent de instituţia rusă de cenzură a presei Roskomnadzor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, a declarat atunci că el nu înţelege aceste statistici, că nu ştie de unde institutul oficial de statistică a scos cifrele, reprezentative mai degrabă pentru nordul siberian, arată BBC. Dar datele Novaia Gazeta, regăsite şi în alte publicaţii, care citează biroul central de statistică al Rusiei, Rosstat, spun că 35 de milioane de ruşi (dintr-un total de 144 de milioane) locuiesc în case sau apartamente fără toaletă interioară, 47 de milioane nu au acces la apă caldă, 29 de milioane nu au apă curentă în locuinţă şi 22 de milioane nu au încălzire centrală. Circa un milion de locuitori de la oraş îşi fac nevoile pe unde apucă. Peste 10 milioane de persoane nu au acces la apă potabilă.

Deşi Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, 30% din gospodării nu au gaze. Ca un rezumat, arată Rosstat, doar 63% din populaţia Rusiei beneficiază de serviciile gospodăreşti dintr-o societate modernă – apă curentă, instalaţii sanitare, încălzire, gaze şi electricitate. Aproape 90% din apa menajeră nu este procesată corespunzător pentru a fi sigură pentru mediul înconjurător şi este deversată direct în râuri sau în lacurile mari.

Rezultatul este depopularea masivă a zonelor rurale şi concentrarea populaţiei în oraşele mari. La sate rămân doar „pensionarii, invalizii şi alcoolicii“, scria în 2019 bloggerul rus Oleg Borovschi.

El atrăgea atunci atenţia că acest lucru reprezintă o mare problemă de siguranţă naţională: „dacă cineva atacă Rusia, sunt locuri unde n-a mai rămas nimeni să lupte sau să organizeze un război de partizani“.

În ceea ce priveşte situaţia financiară, 13% din ruşi trăiesc în sărăcie, iar cele mai multe din gospodăriile sărace au copii. În medie, 35% din venituri se duc pe plata datoriilor. Dar în cea mai îndătorată regiune, Tyva, procentul este de aproape 80%. Adică oamenii trăiesc, la propriu, pe datorie, potrivit Radio Europa Liberă.

La capitolul superbogaţi, Rusia stă mai bine. Potrivit Boston Consulting Group (BCG), circa 500 de persoane au averi nete mai mari de 100 de milioane de dolari, iar acestă elită financiară controlează 30% din întreaga avuţie a gospodăriilor ruse. Procentul este de trei ori mai mare decât media globală. BCG a calculat aceste date pe baza cifrelor de la banca centrală a Rusie. Analiza mai arată şi că cei mai bogaţi 500 de oligarhi, cu o avere cumulată de 640 de miliarde de dolari şi reprezentând doar 0,001% din populaţie, au mai mulţi bani decât 99,8% din populaţia adultă, sau 114,6 milioane de persoane.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oligarhi #ruși #politicieni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.