Rusia lui Putin: 500 de oligarhi şi politicieni au averi mai mari decât 99,8% din populaţie. Toaleta cu apă un vis

05 Apr. 2022, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Apr. 2022, 09:57 // Actual //  bani.md

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei i-a prins pe mulţi dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi încercând cu disperare să-şi pună la adăpost iahturile, simbolul suprem al opulenţei, în cele mai îndepărtate sau exotice colţuri ale lumii.

În schimb, războiul, care probabil că va da în urmă cu un deceniu progresul economic al Rusiei, i-a prins pe 20% din ruşi fără instalaţii sanitare cu apă curentă în casă, conform unei anchete publicate în 2020 de Novaia Gazeta, un ziar independent din Rusia închis recent de instituţia rusă de cenzură a presei Roskomnadzor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, a declarat atunci că el nu înţelege aceste statistici, că nu ştie de unde institutul oficial de statistică a scos cifrele, reprezentative mai degrabă pentru nordul siberian, arată BBC. Dar datele Novaia Gazeta, regăsite şi în alte publicaţii, care citează biroul central de statistică al Rusiei, Rosstat, spun că 35 de milioane de ruşi (dintr-un total de 144 de milioane) locuiesc în case sau apartamente fără toaletă interioară, 47 de milioane nu au acces la apă caldă, 29 de milioane nu au apă curentă în locuinţă şi 22 de milioane nu au încălzire centrală. Circa un milion de locuitori de la oraş îşi fac nevoile pe unde apucă. Peste 10 milioane de persoane nu au acces la apă potabilă.

Deşi Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, 30% din gospodării nu au gaze. Ca un rezumat, arată Rosstat, doar 63% din populaţia Rusiei beneficiază de serviciile gospodăreşti dintr-o societate modernă – apă curentă, instalaţii sanitare, încălzire, gaze şi electricitate. Aproape 90% din apa menajeră nu este procesată corespunzător pentru a fi sigură pentru mediul înconjurător şi este deversată direct în râuri sau în lacurile mari.

Rezultatul este depopularea masivă a zonelor rurale şi concentrarea populaţiei în oraşele mari. La sate rămân doar „pensionarii, invalizii şi alcoolicii“, scria în 2019 bloggerul rus Oleg Borovschi.

El atrăgea atunci atenţia că acest lucru reprezintă o mare problemă de siguranţă naţională: „dacă cineva atacă Rusia, sunt locuri unde n-a mai rămas nimeni să lupte sau să organizeze un război de partizani“.

În ceea ce priveşte situaţia financiară, 13% din ruşi trăiesc în sărăcie, iar cele mai multe din gospodăriile sărace au copii. În medie, 35% din venituri se duc pe plata datoriilor. Dar în cea mai îndătorată regiune, Tyva, procentul este de aproape 80%. Adică oamenii trăiesc, la propriu, pe datorie, potrivit Radio Europa Liberă.

La capitolul superbogaţi, Rusia stă mai bine. Potrivit Boston Consulting Group (BCG), circa 500 de persoane au averi nete mai mari de 100 de milioane de dolari, iar acestă elită financiară controlează 30% din întreaga avuţie a gospodăriilor ruse. Procentul este de trei ori mai mare decât media globală. BCG a calculat aceste date pe baza cifrelor de la banca centrală a Rusie. Analiza mai arată şi că cei mai bogaţi 500 de oligarhi, cu o avere cumulată de 640 de miliarde de dolari şi reprezentând doar 0,001% din populaţie, au mai mulţi bani decât 99,8% din populaţia adultă, sau 114,6 milioane de persoane.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.