Rusia lui Putin: 500 de oligarhi şi politicieni au averi mai mari decât 99,8% din populaţie. Toaleta cu apă un vis

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei i-a prins pe mulţi dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi încercând cu disperare să-şi pună la adăpost iahturile, simbolul suprem al opulenţei, în cele mai îndepărtate sau exotice colţuri ale lumii.

În schimb, războiul, care probabil că va da în urmă cu un deceniu progresul economic al Rusiei, i-a prins pe 20% din ruşi fără instalaţii sanitare cu apă curentă în casă, conform unei anchete publicate în 2020 de Novaia Gazeta, un ziar independent din Rusia închis recent de instituţia rusă de cenzură a presei Roskomnadzor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, a declarat atunci că el nu înţelege aceste statistici, că nu ştie de unde institutul oficial de statistică a scos cifrele, reprezentative mai degrabă pentru nordul siberian, arată BBC. Dar datele Novaia Gazeta, regăsite şi în alte publicaţii, care citează biroul central de statistică al Rusiei, Rosstat, spun că 35 de milioane de ruşi (dintr-un total de 144 de milioane) locuiesc în case sau apartamente fără toaletă interioară, 47 de milioane nu au acces la apă caldă, 29 de milioane nu au apă curentă în locuinţă şi 22 de milioane nu au încălzire centrală. Circa un milion de locuitori de la oraş îşi fac nevoile pe unde apucă. Peste 10 milioane de persoane nu au acces la apă potabilă.

Deşi Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, 30% din gospodării nu au gaze. Ca un rezumat, arată Rosstat, doar 63% din populaţia Rusiei beneficiază de serviciile gospodăreşti dintr-o societate modernă – apă curentă, instalaţii sanitare, încălzire, gaze şi electricitate. Aproape 90% din apa menajeră nu este procesată corespunzător pentru a fi sigură pentru mediul înconjurător şi este deversată direct în râuri sau în lacurile mari.

Rezultatul este depopularea masivă a zonelor rurale şi concentrarea populaţiei în oraşele mari. La sate rămân doar „pensionarii, invalizii şi alcoolicii“, scria în 2019 bloggerul rus Oleg Borovschi.

El atrăgea atunci atenţia că acest lucru reprezintă o mare problemă de siguranţă naţională: „dacă cineva atacă Rusia, sunt locuri unde n-a mai rămas nimeni să lupte sau să organizeze un război de partizani“.

În ceea ce priveşte situaţia financiară, 13% din ruşi trăiesc în sărăcie, iar cele mai multe din gospodăriile sărace au copii. În medie, 35% din venituri se duc pe plata datoriilor. Dar în cea mai îndătorată regiune, Tyva, procentul este de aproape 80%. Adică oamenii trăiesc, la propriu, pe datorie, potrivit Radio Europa Liberă.

La capitolul superbogaţi, Rusia stă mai bine. Potrivit Boston Consulting Group (BCG), circa 500 de persoane au averi nete mai mari de 100 de milioane de dolari, iar acestă elită financiară controlează 30% din întreaga avuţie a gospodăriilor ruse. Procentul este de trei ori mai mare decât media globală. BCG a calculat aceste date pe baza cifrelor de la banca centrală a Rusie. Analiza mai arată şi că cei mai bogaţi 500 de oligarhi, cu o avere cumulată de 640 de miliarde de dolari şi reprezentând doar 0,001% din populaţie, au mai mulţi bani decât 99,8% din populaţia adultă, sau 114,6 milioane de persoane.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oligarhi #ruși #politicieni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament