Datoria de stat a atins un nou record. A ajuns la 80 miliarde de lei la sfârșitul lunii februarie

Datoria de stat a Republicii Moldova a atins 79,7 miliarde de lei la sfârșitul luni februarie cu 2 miliarde de lei mai mare față începutul anului curent și atins un nou record. Precedentul prag a fost de 79,2 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Majorarea datoriei de stat totale în ianuarie-februarie 2022 s-a datorat creșterii datoriei externe denominate în lei, în timp ce internă a scăzut. În special, datoria internă a scăzut cu 219,7 milioane de lei (-0,7%) – de la 33,2 miliarde de lei (sfârșitul lunii decembrie 2021) la 33 miliarde de lei (sfârșitul lunii februarie 2022).

În același timp, datoria externă exprimată în lei a crescut în aceeași perioadă cu 2 miliarde de lei (+4,9%) – de la 44 miliarde 471,3 milioane lei la 46 miliarde 650 milioane lei. În același timp, ponderea datoriei interne în totalul datoriei totale de stat a Republicii Moldova la sfârșitul lunii februarie 2022 a constituit 41,5% (42,2% luna precedentă), iar ponderea datoriei externe – 58,5% (57,8% luna precedentă).

Ponderea datoriei de stat totale în PIB până la sfârșitul lunii februarie 2022 este estimată la 27,8% față de 32,1% la sfârșitul anului 2021. La sfârșitul lunii februarie 2022, ponderea datoriei de stat cu scadența la un an era de 26,7% din volumul total, în timp ce Programul “Managementul datoriei publice în perspectivă pe termen mediu (2022-2024) prevede parametri de 20-30%.

Ponderea datoriei interne în totalul datoriei de stat totale a fost de 41,5% (parametrii aprobați anterior: 35-50%), iar ponderea specifică a datoriei externe într-o anumită monedă în totalul datoriei de stat externe până la sfârșitul lunii februarie 2022 a fost de 33% (parametrii aprobați: 20-45%).

Ponderea specifică a datoriei naționale cu dobândă variabilă a constituit 45,7% din volumul total al datoriei de stat până la sfârșitul lunii februarie 2022 (parametrii aprobați: 25-45%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #record #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale Europei, alături de prețuri și de tranziția verde. Un raport realizat de Euronews, pe baza datelor Eurostat și ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), arată cum s-a schimbat comerțul cu energie electrică pe continent și care sunt statele mari exportatoare și importatoare.

În 2024, dintr-un total de 35 de state europene, 13 au fost exportatoare nete de energie electrică, iar 21 – importatoare nete. Singura țară care nu a raportat niciun import de electricitate a fost Cipru. La nivelul Uniunii Europene, balanța energetică a fost ușor pozitivă, de -0,5%, ceea ce arată că, în ansamblu, statele membre au exportat mai multă energie decât au importat.

Cele mai mari exporturi de energie provin din Franța și Suedia, ambele având producție internă abundentă – nucleară, respectiv hidro. Franța a înregistrat un export net de 89.851 GWh, echivalent cu 22% din consumul intern, iar Suedia – 33.435 GWh, adică 27% din producția totală. Alte țări exportatoare importante sunt Slovenia, Norvegia, Slovacia, Cehia și Austria. „Franța a devenit în 2024 cel mai mare exportator de energie electrică din lume, cu un record de 90 TWh – echivalentul consumului anual al Belgiei”, a declarat Rina Bohle Zeller, expertă la Agora Energiewende.

În schimb, Italia și Germania sunt marile economii dependente de importuri. Italia a importat anul trecut circa 51.000 GWh, iar Germania – 26.269 GWh. Germania, care a fost exportator net timp de două decenii, a devenit importator în 2023, pe fondul închiderii reactoarelor nucleare, al prețurilor ridicate la carbon și al creșterii producției regenerabile în statele vecine, care a făcut energia străină mai competitivă.

Schimbările anuale sunt influențate de condițiile meteorologice și de structura surselor de energie. Grecia, de exemplu, a trecut de la importator net în 2023, cu 10%, la exportator în 2024, cu -0,6%, în timp ce Croația a ajuns de la 10% la 26% import net într-un singur an.

Experții subliniază că interconectarea rețelelor electrice europene este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic. „Comerțul transfrontalier face energia mai ieftină și mai sigură. Când apune soarele în Germania, vântul din Danemarca asigură continuitatea aprovizionării”, a explicat Zeller.

Pe fondul crizei climatice și al transformărilor geopolitice, Europa își reconfigurează harta electricității, în care producția nucleară franceză, energia hidroelectrică scandinavă și sursele regenerabile din sudul continentului devin pilonii noii securități energetice europene.