Cum se calculează impozitul pe venit al persoanelor fizice care au creșteri de capital

Serviciul Fiscal de Stat informează că, persoanele fizice-cetățeni au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la data de 30 aprilie inclusiv a anului curent.

Reieșind din faptul că, data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației aferentă anului 2021 este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 03 mai 2022.

Pentru persoanele fizice, creşterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Potrivit Codului fiscal, active de capital constituie:

acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător;
proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;
terenurile;
opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Mărimea creşterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre venitul obţinut şi cheltuielile suportate pentru procurarea sau crearea activelor de capital. Cheltuielile respective urmează a fi confirmate în modul stabilit de art.42 din Codul fiscal și Ordinul Ministerului Finanțelor nr.40 din 6 februarie 2018.

Prin urmare, la înstrăinarea activului de capital, persoana fizică urmează să calculeze impozitul pe venit, luând în calcul suma impozabilă a creșterii de capital care constituie 50% din mărimea creșterii de capital, și să o impoziteze conform prevederilor art.15 lit.a) din Codul fiscal (12%).

Totodată, creșterea de capital nu este recunoscută în cazul:

redistribuirii proprietății între soți sau între foștii soți;
încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum și între soți;
înstrăinării locuinței de bază – care este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puțin 3 ani și constiuie domiciliul/reședința acestuia în decursul ultimilor 3 ani până la momentul înstrăinării.

#caital #impozit #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.