Statele NATO au acceptat să furnizeze arme grele Ucrainei

08 Apr. 2022, 21:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Apr. 2022, 21:11 // Actual //  bani.md

Statele membre NATO au convenit să furnizeze noi tipuri de armament avansat Ucrainei, au declarat reprezentanţii Alianţei, în timp ce Kievul se pregăteşte pentru o ofensivă a Rusiei în estul ţării, scrie Financial Times.

Angajamentul a venit după ce ministrul de externe al Ucrainei a cerut ţărilor occidentale să grăbească furnizarea de provizii pentru a evita accentuarea catastrofei umanitare din ţară.

La şase săptămâni de când Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a ordonat invadarea Ucrainei, trupele Moscovei s-au retras în mare parte din nordul ţării, după ce nu au reuşit să cucerească capitala. Cu toate acestea, armata rusă planul de avansare în regiunea estică a Donbasului, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali.
Acest lucru a alimentat cererea Kievului ca ţările occidentale să-şi intensifice sprijinul militar faţă de armata ucraineană. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că va cere Alianţei, în timpul unei reuniuni NATO la Bruxelles, sprijinul militar necesar, constând în avioane de luptă, blindate şi sisteme grele de apărare aeriană.
Liz Truss, ministrul de externe al Marii Britanii, a declarat reporterilor, după întâlnire, că statele membre au sprijinit cererea Kievului.

„Există sprijin din partea membrilor pentru a furniza echipament militar Ucrainei, astfel încât să poată răspunde acestor noi ameninţări din partea Rusiei”, a declarat Truss. „Am convenit să ajutăm forţele ucrainene să treacă de la echipamentul lor din epoca sovietică la echipamentul standard NATO”.

Antony Blinken, secretarul de stat american, a declarat că Washingtonul urmăreşte să trimită „noi sisteme militare” în Ucraina.
„Nu vom lăsa nimic să stea în calea sprijinului destinat Ucrainei”, a declarat Blinken.

Promisiunea unui ajutor militar mai mare a venit în momentul în care Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a recunoscut că Rusia a suferit „pierderi semnificative de trupe” în timpul invadării Ucrainei, pe care a descris-o drept „o tragedie uriaşă pentru statul rus”.

Peskov a declarat că Rusia s-a retras săptămâna trecută din zona Kievului şi Cernihivului în centrul Ucrainei ca „un act de bunăvoinţă pentru a ridica tensiunea din acele regiuni şi a arăta că Rusia este cu adevărat pregătită să creeze condiţii confortabile pentru a continua negocierile”. Dar luptele vor continua în Donbas, a adăugat el.

După uciderea a sute de civili în Bucha şi în alte suburbii ale Kievului, Volodymyr Zelensky, preşedintele Ucrainei, a avertizat că în altă parte a ţării Rusia va încerca să înfăţişeze oamenii ucişi de forţele sale drept victime ale trupelor ucrainene.

„Pentru a face acest lucru, ocupanţii adună cadavre pe străzi, folosindu-le în alte zone, în conformitate cu scenariile de propagandă elaborate”, a declarat preşedintele Ucrainei.
Ţările membre NATO au furnizat Ucrainei rachete antitanc, drone şi alte arme defensive înainte şi în timpul războiului. Cu toate acestea, Alinţa a refuzat să furnizeze alte clase de arme sau să impună o zonă de excludere a zborului, aşa cum a cerut Kievul, din cauza riscului de a angaja Rusia într-un război mai larg.

Ulterior, Kuleba a spus că a fost „prudent optimist” că statele NATO îi vor satisface cererea, dar a avertizat că întârzierile vor duce la mai multe decese.

Autorităţile militare ucrainene le-au cerut miercuri rezidenţilor care locuiesc în regiuni să plece „în timp ce încă au şansa să o facă”.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că aliaţii au convenit să „consolideze şi mai mult” sprijinul pentru Ucraina atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.

Între timp, Adunarea Generală a ONU a votat joi suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, o mustrare internaţională îndreptată împotriva Moscovei pentru invazia Ucrainei şi presupusele atrocităţi comise în zonă.

Nouăzeci şi trei de membri ONU au aprobat suspendarea Rusiei – prima impusă oricărui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

05 Aug. 2026, 22:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 22:11 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.