Statele NATO au acceptat să furnizeze arme grele Ucrainei

08 Apr. 2022, 21:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Apr. 2022, 21:11 // Actual //  bani.md

Statele membre NATO au convenit să furnizeze noi tipuri de armament avansat Ucrainei, au declarat reprezentanţii Alianţei, în timp ce Kievul se pregăteşte pentru o ofensivă a Rusiei în estul ţării, scrie Financial Times.

Angajamentul a venit după ce ministrul de externe al Ucrainei a cerut ţărilor occidentale să grăbească furnizarea de provizii pentru a evita accentuarea catastrofei umanitare din ţară.

La şase săptămâni de când Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a ordonat invadarea Ucrainei, trupele Moscovei s-au retras în mare parte din nordul ţării, după ce nu au reuşit să cucerească capitala. Cu toate acestea, armata rusă planul de avansare în regiunea estică a Donbasului, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali.
Acest lucru a alimentat cererea Kievului ca ţările occidentale să-şi intensifice sprijinul militar faţă de armata ucraineană. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că va cere Alianţei, în timpul unei reuniuni NATO la Bruxelles, sprijinul militar necesar, constând în avioane de luptă, blindate şi sisteme grele de apărare aeriană.
Liz Truss, ministrul de externe al Marii Britanii, a declarat reporterilor, după întâlnire, că statele membre au sprijinit cererea Kievului.

„Există sprijin din partea membrilor pentru a furniza echipament militar Ucrainei, astfel încât să poată răspunde acestor noi ameninţări din partea Rusiei”, a declarat Truss. „Am convenit să ajutăm forţele ucrainene să treacă de la echipamentul lor din epoca sovietică la echipamentul standard NATO”.

Antony Blinken, secretarul de stat american, a declarat că Washingtonul urmăreşte să trimită „noi sisteme militare” în Ucraina.
„Nu vom lăsa nimic să stea în calea sprijinului destinat Ucrainei”, a declarat Blinken.

Promisiunea unui ajutor militar mai mare a venit în momentul în care Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a recunoscut că Rusia a suferit „pierderi semnificative de trupe” în timpul invadării Ucrainei, pe care a descris-o drept „o tragedie uriaşă pentru statul rus”.

Peskov a declarat că Rusia s-a retras săptămâna trecută din zona Kievului şi Cernihivului în centrul Ucrainei ca „un act de bunăvoinţă pentru a ridica tensiunea din acele regiuni şi a arăta că Rusia este cu adevărat pregătită să creeze condiţii confortabile pentru a continua negocierile”. Dar luptele vor continua în Donbas, a adăugat el.

După uciderea a sute de civili în Bucha şi în alte suburbii ale Kievului, Volodymyr Zelensky, preşedintele Ucrainei, a avertizat că în altă parte a ţării Rusia va încerca să înfăţişeze oamenii ucişi de forţele sale drept victime ale trupelor ucrainene.

„Pentru a face acest lucru, ocupanţii adună cadavre pe străzi, folosindu-le în alte zone, în conformitate cu scenariile de propagandă elaborate”, a declarat preşedintele Ucrainei.
Ţările membre NATO au furnizat Ucrainei rachete antitanc, drone şi alte arme defensive înainte şi în timpul războiului. Cu toate acestea, Alinţa a refuzat să furnizeze alte clase de arme sau să impună o zonă de excludere a zborului, aşa cum a cerut Kievul, din cauza riscului de a angaja Rusia într-un război mai larg.

Ulterior, Kuleba a spus că a fost „prudent optimist” că statele NATO îi vor satisface cererea, dar a avertizat că întârzierile vor duce la mai multe decese.

Autorităţile militare ucrainene le-au cerut miercuri rezidenţilor care locuiesc în regiuni să plece „în timp ce încă au şansa să o facă”.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că aliaţii au convenit să „consolideze şi mai mult” sprijinul pentru Ucraina atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.

Între timp, Adunarea Generală a ONU a votat joi suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, o mustrare internaţională îndreptată împotriva Moscovei pentru invazia Ucrainei şi presupusele atrocităţi comise în zonă.

Nouăzeci şi trei de membri ONU au aprobat suspendarea Rusiei – prima impusă oricărui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.