(FOTO) Italia vrea să includă Civita – „orașul care moare” în patrimoniul UNESCO. Prin ce este deosebit

07 Apr. 2021, 06:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
07 Apr. 2021, 06:00 // Au Bani //  MD Bani

Civita sau ”orașul care moare”, nominalizat de Italia alături de zona de stânci și văi care îl înconjoară pentru a fi inclus de UNESCO în Patrimoniul Mondial, reușește să atragă turiști în ciuda supranumelui cu conotații sumbre, relatează Reuters.

Cu multe secole în urmă, orașul ocupa o suprafață mult mai mare și era conectat printr-un drum cu alte așezări. Alunecările de teren, seismele, fisurile și eroziunea i-au redus dramatic dimensiunile, rămânând în cele din urmă spectaculos și solitar pe o culme răzleață, scrie AGERPRES.

Iarna, când norii sunt la altitudine joasă, Civita arată asemenea unui castel plutitor. Într-o zi senină, stânca pe care este așezat, arată asemenea unei felii dintr-un tort cu mai multe straturi.

(FOTO) Italia vrea să includă Civita - „orașul care moare” în patrimoniul UNESCO. Prin ce este deosebit

Argila provenind de la o mare interioară care a existat cu un milion de ani în urmă susține straturi compacte de cenușă și magmă apărute în urma unor erupții vulcanice succesive.

Trecutul, prezentul și viitorul orașului Civita reprezintă materialul ideal de studiu pentru orice geolog, iar o alunecare de teren majoră, care s-a produs în anul 1114, se află încă în studiu și în ziua de astăzi.

”Timp de trei milenii, eroziunea regresivă a redus practic Civita la un singur nucleu, din care a mai rămas piața și câteva străzi în jurul acesteia”, a spus Luca Costantini, de 49 de ani, unul dintre geologii care face parte din proiectul de monitorizare și încetinire a procesului de eroziune.

(FOTO) Italia vrea să includă Civita - „orașul care moare” în patrimoniul UNESCO. Prin ce este deosebit

În caverne subterane săpate într-o stâncă dintr-o rocă vulcanică moale, denumită tufo, zidurile sunt susținute cu ajutorul unor bare metalice.

”Sloganul nostru este ‘rezistență’ întrucât Civita a fost fondată de etrusci, a dăinuit în timpul perioadei romane și a întregii perioade medievale pentru a ajunge așa cum este în prezent”, a spus Luca Profili, de 32 de ani, primarul comunei Bagnoregio, de care aparține Civita.

”Locul acesta este atât de fragil’‘, a spus el.

Fragilitatea este măsurată parțial de un ”extensometru”, o vergea externă telescopică care detectează mișcarea.

(FOTO) Italia vrea să includă Civita - „orașul care moare” în patrimoniul UNESCO. Prin ce este deosebit
Ceea ce s-a păstrat până astăzi din Civita datează în mare parte din perioada medievală și are aproximativ 152 de metri lungime și 90 de metri lățime, echivalentul a mai puțin de două terenuri de fotbal. Piața principală este de mărimea unui teren de baschet.

La moment, accesul vizitatorilor se face prin intermediul unei rampe abrupte și lungi, pe care pot trece pietoni și mașinuțe de golf.

(FOTO) Italia vrea să includă Civita - „orașul care moare” în patrimoniul UNESCO. Prin ce este deosebit

Numărul rezidenților permanenți variază între 10 și 14 în funcție de anotimp. Înaintea pandemiei, Civita a fost o atracție pentru turiștii care călătoreau între Roma și Florența.

Turiștii sunt direcționați prin indicatoare pe care se poate citi ”Civita – Orașul care moare”.

Purtătorul de cuvânt al primarului, Roberto Pomi, a precizat că Italia a înaintat propunerea de includere în Patrimoniul Mondial în ianuarie și preconizează ca UNESCO să ia o decizie în iunie anul viitor.

(FOTO) Italia vrea să includă Civita - „orașul care moare” în patrimoniul UNESCO. Prin ce este deosebit

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.