(VIDEO) Moldoveanca care își dorește să o altfel de educație. Antreprenoarea a deschis „Tainele Copilăriei”

După nașterea primului copil, fiind în străinătate, Olesea Cebotari și soțul său au înțeles că Republica Moldova are nevoie de suflu nou în domeniul educației. Așa a apărut Centrul „Tainele Copilăriei”.

Instituția se bazează pe competențe, iar copiii sunt îndemnați să își continue activitatea, chiar dacă întâmpină dificultăți, dar și să își dezvolte spiritul critic. În același timp, mămicile își pot lăsa micuții zilnic sau pe ore, iar cât ei vor avea ocupații, femeile se pot ocupa de alte chestiuni personale sau profesionale.

„Prin gândire critică și creativă, oferim copiilor ocazia să dezvolte și să împărtășească ideile proprii. Ariile de învățare specifice centrului nostru sunt educația prin scriere și citire, educația literar-artistică, ore de meditație, pregătire pentru școală, activități didactice, ateliere de creație, ateliere gastronomice și educația zi de zi. Educatorii lucrează cu fiecare copil individual. Dezvoltăm atenția, memoria, gândirea logică. Prin activitatea centrului nostru, soluționăm problemele mămicilor. Mămicile își pot lăsa copilașii, de la 1 anișor, în deplină siguranță, pe parcursul unei zile sau pe ore”, relatează Olesea Cebotari.

În cadrul centrul mai funcționează și Școala Părinților, iar Olesea Cebotari are și o afacere în domeniul agricol. Antreprenoarea susține că dragostea pentru frumos și pentru țară a motivat-o să își înceapă businessul.

„La baza afacerii a stat dragostea față de țară, față de frumos, față de copii, de tineri, de viitor la noi acasă. Pentru ca femeia să reușească în toate domeniile sale de activitate, are nevoie să fie bine organizată, să fie disciplinată în ceea ce își planifică și să aibă o echipă bine structurată. Mesajul meu pentru toate femeile din țară este de a înlătura frica și de a face contacte, relații de prietenie, de a păși sigur în antreprenoriat, deoarece doar acolo ne putem dezvolta profesional, ne putem dezvolta personal și doar acolo putem găsi roadele muncii noastre. Motto-ul meu este: Cu cât muncesc mai mult, cu atât mai mult noroc am. Așa că îi îndemn pe toți să muncim mai mult și atunci ne vom bucura de rezultate fructuoase”, afirmă încrezătoare femeia de afaceri.

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) Swiss Cooperation in Moldova.

#PNFM #antreprenoare #educatie #antreprenoriat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.