(VIDEO) Comisarul Oleg Craevschi despre gestionarea fluxului de refugiați: Oamenii erau speriați, stresați

16 Apr. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Apr. 2022, 10:00 // Actual //  MD Bani

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a elaborat un reportaj video despre eforturile Poliției de Frontieră, care a fost zi și noapte la datorie, pentru a asigura suport refugiaților din Ucraina, în traversarea frontierei cu Republica Moldova. Comisarul Oleg Craevschi vorbește despre starea de frică și stres prin care trec cei care vin din Ucraina, cât și despre implicarea moldovenilor.

Începând cu 24 februarie, Comisarul Șef Oleg Craevschi a fost direcționat în ajutorul colegilor, în calitate de Șef interimar al Direcției regionale Est, a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Potrivit comisarului, echipele Poliției de Frontieră au încercat să-i ajute pe refugiați să treacă mai ușor frontiera.

„În primele zile era foarte greu să privești la tot ce se întâmpla. Oamenii erau speriați, stresați. Refugiații spun că este foarte înfricoșător… și atunci când vorbești la acest subiect, ei încep a plânge. Noi desigur i-am ajutat. Cum am putut, așa i-am susținut. Imediat au fost suplinite echipele cu oameni, ca refugiații să treacă frontiera mai rapid”, menționează Oleg Craevschi.

Până pe 22 martie, Oleg Craevschi, împreună cu polițiștii de frontieră, reprezentanții altor instituții de stat responsabile, voluntarii prezenți la punctul de trecere al frontierei, a coordonat și gestionat fluxul enorm de refugiați, care fugeau din calea războiului.

Drama pe care o trăiește fiecare familie nevoită să caute un loc sigur și să se refugieze, lăsând în spate tot ce au construit o viață întreagă, nu te poate lăsa fără lacrimi. Oleg Craevschi povestește că, pe lângă suportul profesional pe care l-au acordat polițiștii de frontieră refugiaților din Ucraina, au încercat să le creeze și o zonă de siguranță și minim confort, ca ei, odată ce trec frontiera cu Republica Moldova să se poată simți protejați.

De asemenea, reprezentantul Poliției de Frontieră menționează că oamenii erau foarte implicați, ajutau cum puteau.

„Oamenii îi întâmpinau pe refugiați cu ceai, cafea. Fiecare ajuta cu ce putea. Aduceau haine, plăpumi, pentru că noaptea era destul de frig. În sate ajutau, cu transport ajutau, cu hrană, cu alimente, aduceau lucruri necesare. Medicii erau non-stop la datorie. Pentru copii am instalat televizoare, în sală, afară… ca ei măcar puțin să se distragă. Priveau desene animate, iar noi am pus lămpi speciale, ca ei să fie la cald. “

Comisarul Șef Oleg Craevschi le-a mulțumit cetățenilor Republicii Moldova pentru ajutorul acordat refugiaților din Ucraina, menționând că în aceste momente grele oamenii s-au mobilizat și fiecare a contribuit cu ce a putut.

*Campania de conținut lansată de MAI este menită să diminueze eventualele sentimente ostile și manipulatorii apărute față de refugiații ucraineni. Campania presupune elaborarea mai multor materiale vizuale (foto, video și scrise) care tratează subiectul refugiaților, pe întreg lanțul de intervenție, de la eforturile autorităților și voluntarilor, până la acomodarea și istoriile refugiaților stabiliți temporar în țara noastră.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.