„Umbrela” rușilor în Marea Neagră s-a stricat! Cum îi va ajuta pe ucraineni scufundarea crucișătorului Moskva

15 Apr. 2022, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2022, 17:46 // Actual //  bani.md

Crucișătorul scufundat „Moskva” a asigurat acoperire aeriană pentru întregul grup de forțe de ocupație de la Herson, a declarat Oleksiy Arestovych, un consilier al șefului Oficiului Președintelui Ucrainei, într-un interviu cu Mark Feigin.

Crucișătorul urma să acopere aterizarea în regiunile Odesa și Herson.

„Crucișătorul a oferit apărare aeriană pentru trupele de debarcare, la bord se afla un număr mare de rachete S-300, astfel încât ”umbrela s-a stricat” – a spus el, adăugând că pentru Ucraina, pierderea Rusiei a navei „Moscova” este un semn bun, pentru că aceasta va facilita situația aviației ucrainene în direcția sud.

Conform comandamentului ucrainean, crucișătorul „Moskva” a fost lovit de două rachete Neptune în Marea Neagră, lângă Odesa.

Ministerul rus al Apărării a negat inițial distrugerea navei, dar a recunoscut avaria. Pentagonul, la rândul său, nu a stabilit încă circumstanțele, deși a confirmat cel puțin o explozie pe crucișător.

Scufundarea crucişătorului de rachete Moskva va submina în mod semnificativ capacitatea Kremlinului de a opera în Marea Neagră, va alimenta vulnerabilitatea navelor de război ruseşti la atacurile aeriene şi va afecta moralul ofiţerilor marini ruşi, apreciază observatorii militari ucraineni şi internaţionali, vineri, conform Kiev Post.

Roman Tsimbaliuk, corespondent al agenţiei de presă UNIAN, a subliniat daunele majore aduse moralului marinarilor ruşi, deoarece doar o mică parte din cei 510 de marinari care se estimează că erau la bordul Moskvei par să fi fost salvaţi după abandonarea navei, în urma atacului cu rachete de croazieră organizat de armata ucraineană.

Ucraina afirmă că a efectuat un atac asupra navei, în timp ce Rusia susţine că muniţia de la bord a explodat, conform BBC.

Ministerul rus al Apărării a confirmat, joi seară, că nava s-a scufundat în timpul remorcării către portul de destinaţie, din cauza avariilor la carenă.

Potrivit lui Tsimbaliuk şi a altor oficiali navali ucraineni, luni dimineaţă, echipele de salvare ruse transportaseră 15 marinari ai navei-amiral Moskova la baza navală din Sevastopol. Valurile înalte şi condiţiile severe de furtună au împiedicat încercările flotei ruse de a localiza şi salva alţi supravieţuitori.

Un site web al guvernului ucrainean numit ”Ishchi Svoikh” a publicat joi seara liste care indică că aproximativ 300 de marinari de la bordul Moskvei ar putea fi morţi.

Numărul însemnat de morţi, asociat şocului survenit distrugerii navei-amiral a Flotei Mării Negre de către forţele ucrainene, vor submina încrederea ofiţerilor marini ruşi atât în sistemele lor de arme, cât şi în capacitatea marinei ruse de a gestiona viitoarele atacuri ale trupelor ucrainene, a mai spus Tsimbaliuk.

În calitate de navă-amiral, Moskva deţinea echipamente avansate de comunicaţii şi facilităţi de personal pentru a îndeplini cealaltă funcţie principală pe care o avea, aceea de a servi drept bază navală a flotei. Incidentul reprezintă o pierdere definitivă a Flotei Mării Negre, a precizat jurnalistul Volodimir Seleznev.

Vineri dimineaţa, Ministerul de Apărare al Marii Britanii a confirmat că rolurile principale ale flotei Moskva erau atât apărarea aeriană, cât şi comanda şi controlul, adăugând că pierderea navei va degrada capacitatea flotei ruse în aceste două domenii-cheie.

Presa militară ucraineană a relatat, marţi, citând surse navale ucrainene multiple, că folosirea unei tactici militare de momeală din partea forţelor ucrainene a reprezentat un element esenţial al atacului. Astfel, forţele ucrainene au folosit drone de atac pentru a distrage atenţia operatorilor staţiei de radar de la cele două rachete antinavă de tip Neptune.

Forţele aeriene ucrainene nu au încercat să atace până acum navele de război ruse, potrivit relatărilor oficiale şi ale agenţiilor de presă.

Agenţia de ştiri ucraineană Espresso a informat joi seară că amiralul rus Igor Osipov, comandantul Flotei Mării Negre, a fost arestat în urma scufundării Moskvei, însă nu există o confirmare a acestei informaţii.

Ugo Poletti, editor al Odesa Journal, a precizat că autorităţile regionale au ordonat, joi, o alertă maximă şi au avertizat cu privire la posibile atacuri cu rachete din partea Rusiei ca măsură de retorsiune pentru scufundarea navei-amiral Moskva.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.