ODIMM, USAID şi Guvernul Suediei au semnat un Acord pentru digitalizarea mediului de afaceri din Republica Moldova

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, au semnat astăzi un Acord de parteneriat pentru sprijinirea digitalizării mediului de afaceri din Republica Moldova.

Așadar, Acordul de parteneriat va susține și va contribui la modernizarea și competitivitatea IMM-urilor, transformarea digitală și implementarea inovațiilor digitale în activitatea antreprenorială din Republica Moldova.

Obiectivul Acordului este dezvoltarea și implementarea programelor de suport a IMM-urilor moldovenești în vederea creării produselor și serviciilor inovatoare pentru a crește competitivitatea, eficiența, sustenabilitatea și productivitatea atât pe piața locală, cât și externă.

Astfel, în perioada 2022-2026 partenerii își propun dezvoltarea și implementarea a 2 programe naționale:

Dezvoltarea și implementarea unui Program de transformare digitală a IMM-urilor;
Dezvoltarea, lansarea și implementarea unui Program de susținere a inovațiilor digitale și a startup-urilor tehnologice.

„Inovația digitală constituie un factor cheie în transformarea proceselor economice, locurilor de muncă și a societății în ansamblu, contribuind la reducerea decalajului social și economic. Trebuie să ne încadrăm în acest trend internațional. În acest sens, ne dorim ca toate oportunitățile și posibilitățile care se deschid într-o economie și societate digitală să fie accesibile și utilizate de către cetățeni și oameni de afaceri din Republica Moldova. Moldova dispune de toate resursele necesare pentru crearea unui viitor digital la noi acasă”, a declarat Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

La eveniment a fost prezent și Scott Hocklander, şeful Misiunii USAID în Moldova care a subliniat importanța investițiilor în inovații și soluții digitale.

„USAID este mândră să ofere, în 2022, asistență de peste 5 milioane de lei pentru a pilota programe ambițioase la nivel național, axate pe digitalizare, inovare și antreprenoriat, împreună cu Ministerul Economiei și ODIMM. În contextul întreruperii lanțurilor de aprovizionare, a creșterii costurilor la energie, a sporirii inflației și a incertitudinilor economice continue, IMM-urile trebuie – mai mult ca niciodată – să găsească modalități de a reduce costurile și de a îmbunătăți eficiența, productivitatea și sustenabilitatea. Investiția în inovații și soluții digitale ca răspuns la aceste provocări – precum ar fi managementul lanțului de aprovizionare, comerțul electronic, automatizare şi fabricarea inteligentă, promovare şi marketing digital și promovare pentru atragerea clienților – va crește rezilienţa și competitivitatea afacerilor din Republica Moldova, nu doar în fața crizei actuale, ci şi pentru economia viitorului”, a declarat Scott Hocklander.

La rândul său, Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM a menționat că susținerea digitalizării va contribui la dezvoltarea antreprenoriatului în țara noastră și va spori competitivitatea.

„IMM-urile din Moldova au nevoie de expertiză și mentorat pentru a conștientiza necesitatea investițiilor în tehnologii digitale și inovatoare. Acest parteneriat va aduce plus valoare mediului de afaceri din Moldova, contribuind la creșterea culturii antreprenoriale, a nivelului de digitalizare, transferului tehnologic, know how-ului și, nu în ultimul rând, a competitivității agenților economici pe piețele locale și internaționale. Prin implementarea celor două inițiative ambițioase din domeniul digitalizării, ne propunem conectarea sectorului ÎMM cu cel al inovațiilor pentru a asigura o sinergie între cerere și ofertă. Sunt convins că împreună vom reuși să obținem rezultate palpabile.”

#odimm #antreprenoriat #USAID #digitalizare #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.