Ce venit oficial are Putin: în 2021, „Ţarul” a câştigat „doar” 114.000 de euro

Se spune că are cel mai mare iaht din lume, reşedinţe în Elveţia, la Marea Neagră sau în orice locaţie exotică. Este vorba despre cetăţeanul rus Vladimir Putin.

Oficial, bogăţiile intră la „apă”.

În 2021, preşedintele rus a câştigat doar 114.000 de euro, declarând autorităţilor fiscale proprietatea unui apartament de 77 de metri pătraţi din Moscova, două maşini produse local, un subcompact Volga şi un vehicul de teren Niva, plus un troler-remorcă folosit pentru vacanţele de camping.

Prim-ministrul său Mihail Mişhustin se descurcă un pic mai bine, cu un venit de 18,3 milioane de ruble, ceva mai puţin decât anul precedent, care la cursul de schimb actual incert înseamnă 204.000 de euro.

Din fericire, poate conta pe soţie, Vladlena Mişustina, care chiar şi fără a avea vreo activitate antreprenorială recunoscută, aşa cum a denunţat disidentul Alexei Navalnîi în 2020, a adus acasă 64,5 milioane de ruble, 721.000 de euro.

Fostul preşedinte şi premier Dmitri Medvedev, acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate, câştigă doar 8,3 milioane de ruble, echivalentul a 94.000 de euro anual.

Iar enumerarea ar putea continua la nesfârşit.

De câteva luni, mass-media din întreaga lume urmăreşte însă bogăţia ascunsă a oamenilor afectaţi de sancţiunile decise de Statele Unite, Regatul Unit şi Uniunea Europeană, proprietăţi trecute pe numele unor ruse sau interpuşi.

#cada #venit #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.