FOTO Antreprenorul din Ungheni care produce îngrășăminte organice. Va deschide un laborator modern de testare a solului

20 Apr. 2022, 16:08
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2022, 16:08 // Oameni şi Idei //  MD Bani

De aproape zece ani, Nicolae Alcaz produce la Ungheni îngrășăminte organice. Fertilizanții organici sunt colacul de salvare pentru terenurile degradate. Gama de fertilizanții organici „Biostim”, dezvoltată de Nicolae Alcaz, are produse pentru: pomi și arbuști fructiferi, vița de vie, legume și boboase, cereale, oleaginoase și culturi tehnice, arbuști decorativi neflorali și ierburi pentru gazon și decorative. Datorită unui grant oferit de Uniunea Europeană în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF, antreprenorul va deschide un laborator modern de testare a solului.

Datorită acestui grant, el va putea produce fertilizanți în cantități mai mari și în condiții mai bune. Totodată, investiția va genera șase noi locuri de muncă, dintre care două de înaltă calificare, laboranți în agrochimie.  De asemenea, antreprenorul va avea posibilitatea să practice activitatea sa, care până acum era sezonieră, pe tot parcursul anului.

„Laboratorul va avea utilaje care vor stabili micro și macro-elementele solului, precum și materia organică a soluțiilor care vor fi date spre testare”, spune Nicolae.

Cu banii din partea UE, antreprenorul a procurat echipament pentru laborator: utilaje de măsurare a pH, a ionilor și a sistemului foto-metric, reactor de inox pentru fermentare, dispozitive digitale. Toate acestea fac posibilă efectuarea analizelor la sol. Abia după ce va fi stabilită componența solului, se va putea veni cu soluții organice pentru fertilizarea terenului.

Un laborator de testare a solului este necesar, în condițiile folosirii excesive a substanțelor chimice: „Dacă și în anii următori se vor folosi intensiv îngrășăminte chimice, nu vom mai avea sol”, spune Nicolae Alcaz.

Cu părere de rău, unii agricultorii încă mai opun rezistență și cu greu se lasă convinși că fertilizanții organici sunt o soluție pe termen lung, sunt eficienți și necesari pentru a restabili calitatea solului.

„Din păcate, unii agricultorii sunt sceptici la produsele noi, mai ales la cele fabricate în Republica Moldova. Mulți din ei preferă fertilizanții chimici, pentru că au efect imediat, însă pe termen lung doar fertilizanți organici sunt benefici pentru sol”, afirmă Nicolae Alcaz.

În prezent, Nicolae Alcaz își comercializează marfa doar pe piața locală. Astfel, fertilizanții organici produși la Ungheni ajung direct la agricultori și distribuitori. În curând, antreprenorul planifică să înceapă exportul în UE.

„Cinci ani am făcut teste în mai multe laboratoare și centre științifice din România, iar la finele anului 2021, am obținut autorizația pentru export. Acum suntem la etapa de identificare a distribuitorilor și planificăm în toamnă să facem primul export de probă. Intenția noastră este să ajungem pe segmentul românesc de piață, iar ulterior ne orientăm către cel bulgăresc”, menționează Nicolae Alcaz.

Valoarea totală a granturilor destinate mediului de afaceri din regiunile Cahul și Ungheni care vor fi oferite în perioada 2020-2024 în cadrul programului este de aproximativ 1,7 mln. euro.

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 mln. euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.