Ce prevede starea de urgență solicitată de prim-ministra Gavrilița și votată de deputați

21 Apr. 2022, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Apr. 2022, 18:05 // Actual //  bani.md

Starea de urgență la nivel național a fost prelungită de către Parlament, la inițiativa Guvernului, prin aprobarea unui proiect de hotărâre în acest sens, astăzi, 21 aprilie, în cadrul ședinței plenare. Proiectul de hotărâre a fost prezentat în plenul Legislativului de Natalia Gavrilița și a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Prim-ministra Natalia Gavrilița a spus ce prevede acest lucru.

Gestionarea în regim prompt a fluxului migrațional și adaptarea sau crearea instrumentelor și organismelor care să realizeze acest obiectiv au fost posibile printr-o serie de derogări, completări și adaptări ale cadrului normativ și doar prin conjugarea eforturilor tuturor celor implicați: societate civilă, voluntari din interiorul sau exteriorul țării, autorități publice locale, parteneri de dezvoltare sau autorități publice centrale.

Inițial, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori, iar modul de gestionare a acestei crize umanitare este apreciat de cetățenii noștri și de partenerii externi. Circa 424 de mii de persoane au trecut hotarul RM din Ucraina și până în prezent în țară se află circa 92 de mii de refugiați.

  • intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova sau tranzitarea acestuia a persoanelor refugiate din Ucraina, facilitând inclusiv obținerea protecției statului, asigurarea hranei, cazării, accesul la serviciile medicale și angajarea în muncă, respectiv crearea și gestionarea centrelor temporare;
  • asigurarea accesului gratuit la educație a copiilor refugiați din Ucraina, inclusiv pentru tinerii refugiați înscriși la programele de studii superioare. Subliniez, în acest context, că astăzi toți copii refugiaților pot avea acces în grădinițele, școlile primare, gimnaziile și liceele din țară;
  • facilitarea tranzitării frontierei de stat și intrarea în Republica Moldova a mijloacelor de transport, simplificând procedurile și termenele ce vizează obținerea cărții verzi;
  • cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene sau cu autoritățile altor state pentru gestionarea fluxului de migranți și pentru asigurarea unor culoare umanitare (coridoare verzi). Menționez în mod expres  cooperarea cu autoritățile române pentru asigurarea pe cale terestră și feroviară a culoarelor umanitare de la Palanca la Huși, respectiv de la Căușeni/Chișinău la Iași și pentru facilitarea tranzitării frontierei comune;
  • crearea Centrului Unic de Gestionare a Crizei;
  • înființarea și gestionarea unor linii telefonice gratuite destinate problemelor refugiaților din Ucraina, prin intermediul cărora și cetățenii Republicii Moldova  au beneficiat de informații suplimentare referitoare la posibilitatea de a ajuta autoritățile sau persoanele refugiate.

Cu toate acestea, războiul asupra Ucrainei, început la 24 februarie 2022, este în continuă desfășurare, iar prognoze clare sau predicții pertinente care să indice ameliorarea situației nu există în prezent.

Negocierile inițiate între părțile aflate în război nu au produs rezultate sau dinamici pozitive, astfel alimentându-se o incertitudine generală cu privire la evoluția stării de lucruri. În aceste condiții este posibilă și uneori chiar probabilă degenerarea rapidă a situației și producerea unor evenimente care să afecteze, suplimentar, în mod grav, securitatea în regiune, dar și securitatea națională, ce include și securitatea energetică a Republicii Moldova.

Războiul continuă în mai multe regiuni ale Ucrainei, în prezent atestându-se о intensificare a luptelor în est. De asemenea, persistă riscuri reale de acțiuni militare vizând mai multe localități în partea de sud a Ucrainei, precum și în regiunea Odesa care se află în imediata apropiere a frontierei terestre între Republica Moldova și Ucraina.

Există în continuare riscuri în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, în special începând cu data de 1 mai 2022. Securitatea energetică a țării este afectată de instabilitatea piețelor energetice și volatilitatea sporită a prețurilor, se reflectă în mod firesc și asupra funcționalității regulilor de piață și a viabilității normelor/mecanismelor aferente piețelor energetice ale Republicii Moldova, stat importator net de gaze naturale și produse petroliere și de electricitate.

 

29 Sept. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Sept. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, vrea restructurarea tuturor companiilor de stat din Republica Moldova. La o lună de la preluarea mandatului, ministrul spune că reforma întreprinderilor de stat este una dintre principalele sale priorități și susține că unele dintre acestea ar putea fi deschise către capital privat sau listate la bursă.

„În ceea ce privește companiile de stat, aș vrea să fie restructurate toate”, a declarat Claudiu Năsui într-un interviu pentru Wall-Street.ro.

Ministrul nu a prezentat deocamdată o listă a întreprinderilor care ar urma să fie restructurate și nici un calendar pentru această reformă. Năsui spune că prioritățile urmează să fie stabilite după discuțiile cu ceilalți membri ai Guvernului.

„În primul rând, aș vrea să reformăm companiile de stat. Dacă reușim să reformăm companiile de stat în viziunea Guvernului Tofan, atunci va fi un salt uriaș înainte. Probabil vom face ceva ce alte țări, nu spun neapărat România, ar fi trebuit să facă de mult timp”, a declarat ministrul.

Năsui susține că reforma nu ar trebui să se limiteze la reorganizarea companiilor, ci să includă și atragerea capitalului privat și străin. El consideră că unele întreprinderi de stat ar putea fi listate la bursă, însă nu spune deocamdată care dintre acestea ar putea ajunge pe piața de capital.

„Nu cred că întreprinderile de stat funcționează bine, în general. Nu cred că au stimulentele corecte, nu cred că au informația corectă și nu au motivația corectă de profit și pierdere. De aceea cred că reforma trebuie să meargă în direcția listării lor și a atragerii de capital străin sau capital privat în interiorul lor”, a adăugat ministrul.

În același timp, Năsui spune că privatizările și dezvoltarea pieței de capital trebuie privite în cadrul unei reforme mai ample a sectorului de stat.

„În privința privatizărilor și a unei noi piețe de capital, acesta este un lucru pe care și Uniunea Europeană ne încurajează și dorește să îl facem. Deci da, este cu siguranță parte din plan. Dar trebuie să avem o viziune mare. Guvernele nu pot face micromanagement. Trebuie să existe o perspectivă macro asupra lucrurilor și schimbări la nivel de politici publice, nu doar măsuri punctuale”, a declarat el.