Ce prevede starea de urgență solicitată de prim-ministra Gavrilița și votată de deputați

Starea de urgență la nivel național a fost prelungită de către Parlament, la inițiativa Guvernului, prin aprobarea unui proiect de hotărâre în acest sens, astăzi, 21 aprilie, în cadrul ședinței plenare. Proiectul de hotărâre a fost prezentat în plenul Legislativului de Natalia Gavrilița și a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Prim-ministra Natalia Gavrilița a spus ce prevede acest lucru.

Gestionarea în regim prompt a fluxului migrațional și adaptarea sau crearea instrumentelor și organismelor care să realizeze acest obiectiv au fost posibile printr-o serie de derogări, completări și adaptări ale cadrului normativ și doar prin conjugarea eforturilor tuturor celor implicați: societate civilă, voluntari din interiorul sau exteriorul țării, autorități publice locale, parteneri de dezvoltare sau autorități publice centrale.

Inițial, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori, iar modul de gestionare a acestei crize umanitare este apreciat de cetățenii noștri și de partenerii externi. Circa 424 de mii de persoane au trecut hotarul RM din Ucraina și până în prezent în țară se află circa 92 de mii de refugiați.

intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova sau tranzitarea acestuia a persoanelor refugiate din Ucraina, facilitând inclusiv obținerea protecției statului, asigurarea hranei, cazării, accesul la serviciile medicale și angajarea în muncă, respectiv crearea și gestionarea centrelor temporare;
asigurarea accesului gratuit la educație a copiilor refugiați din Ucraina, inclusiv pentru tinerii refugiați înscriși la programele de studii superioare. Subliniez, în acest context, că astăzi toți copii refugiaților pot avea acces în grădinițele, școlile primare, gimnaziile și liceele din țară;
facilitarea tranzitării frontierei de stat și intrarea în Republica Moldova a mijloacelor de transport, simplificând procedurile și termenele ce vizează obținerea cărții verzi;
cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene sau cu autoritățile altor state pentru gestionarea fluxului de migranți și pentru asigurarea unor culoare umanitare (coridoare verzi). Menționez în mod expres cooperarea cu autoritățile române pentru asigurarea pe cale terestră și feroviară a culoarelor umanitare de la Palanca la Huși, respectiv de la Căușeni/Chișinău la Iași și pentru facilitarea tranzitării frontierei comune;
crearea Centrului Unic de Gestionare a Crizei;
înființarea și gestionarea unor linii telefonice gratuite destinate problemelor refugiaților din Ucraina, prin intermediul cărora și cetățenii Republicii Moldova au beneficiat de informații suplimentare referitoare la posibilitatea de a ajuta autoritățile sau persoanele refugiate.

Cu toate acestea, războiul asupra Ucrainei, început la 24 februarie 2022, este în continuă desfășurare, iar prognoze clare sau predicții pertinente care să indice ameliorarea situației nu există în prezent.

Negocierile inițiate între părțile aflate în război nu au produs rezultate sau dinamici pozitive, astfel alimentându-se o incertitudine generală cu privire la evoluția stării de lucruri. În aceste condiții este posibilă și uneori chiar probabilă degenerarea rapidă a situației și producerea unor evenimente care să afecteze, suplimentar, în mod grav, securitatea în regiune, dar și securitatea națională, ce include și securitatea energetică a Republicii Moldova.

Războiul continuă în mai multe regiuni ale Ucrainei, în prezent atestându-se о intensificare a luptelor în est. De asemenea, persistă riscuri reale de acțiuni militare vizând mai multe localități în partea de sud a Ucrainei, precum și în regiunea Odesa care se află în imediata apropiere a frontierei terestre între Republica Moldova și Ucraina.

Există în continuare riscuri în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, în special începând cu data de 1 mai 2022. Securitatea energetică a țării este afectată de instabilitatea piețelor energetice și volatilitatea sporită a prețurilor, se reflectă în mod firesc și asupra funcționalității regulilor de piață și a viabilității normelor/mecanismelor aferente piețelor energetice ale Republicii Moldova, stat importator net de gaze naturale și produse petroliere și de electricitate.

#gavrilita #stare de urgenta #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, consideră exagerată acordarea tichetelor de masă angajaților din sectorul public sau companiilor de stat care încasează salarii de peste 100 000 de lei lunar.

Întrebată, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, despre situațiile în care persoane cu remunerații de aproximativ 140.000 de lei pe lună primesc suplimentar și tichete de masă, ministra Finanțelor a spus că astfel de plăți nu sunt necesare.

„Eu tot cred că sunt exagerate. Cred că o remunerație de 100.000 de lei îți permite să-ți acoperi cheltuielile”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a reiterat ulterior că, în opinia sa, asemenea beneficii nu se justifică în cazul persoanelor cu venituri foarte mari.

„După mine, aceste plăți nu sunt necesare”, a spus Belous, care a precizat că este „rezonabilă” obiecția privind acordarea tichetelor de masă persoanelor cu salarii de peste 100.000 de lei.

Subiectul este relevant inclusiv în contextul remunerațiilor acordate conducerii unor companii de stat. De exemplu, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de aproximativ 1,2 milioane de lei, echivalentul unei medii de circa 99,6 mii de lei pe lună.

Pe lângă salariu, Buzatu a beneficiat de 36 de mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei în tichete de masă. În total, veniturile aferente funcției de la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei într-un singur an.

Eugeniu Buzatu conduce Energocom din decembrie 2024. Compania a solicitat în acest an Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului reglementat la gazele naturale pentru consumatorii casnici, de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.