Cum contribuie România fără să știe la alimentarea cu combustibil a trupelor rusești din Transnistria

Autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană are o populație de nici cinci sute de mii de locuitori, iar anul trecut a consumat în jur de 80 de mii de kilograme de combustibil.

Aproape toată cantitatea de combustibil necesară este importată din Rusia printr-o schemă întortocheată care angrenează firme din cinci țări, inclusiv România, scrie ziare.com.

Ocolul

Combustibilul destinat Transnistriei pleacă din portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră și este transportat la Constanța. Aici este depozitat, în regim de antrepozit, la Oil Terminal.

Conform unor informații obținute de către Centrului de Investigații Jurnalistice din Chișinău de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, intermediarul afacerii este firma elvețiană Euronova Energies SA care are un parteneriat cu Oil Terminal.

După ce firma elvețiană îl aduce la Oil Terminal, combustibilul este preluat de firma gălățeană ECS Logistics SRL care îl exportă în Republica Moldova.

Mai departe, produsele petroliere sunt transportate spre regiunea transnistreană de trei companii din Republica Moldova: Estcon Construct SRL, Lecostan SRL și Transimex SRL. În aceste firme este implicat și un fost șef al Poliției din Moldova.

Principalii operatori pe piața produselor petroliere din Transnistria sunt firmele Sheriff și Tiroiltreid. Aceste două companii sunt și singurele care au contracte cu instituțiile administrației de la Tiraspol.

Potrivit unui raport al SIS, o importantă cantitate din combustibilul ajuns în Transnistria pe această filieră este utilizată de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).

Pentru că trupele ruse, staționate în stânga Nistrului sub pretextul asigurării pazei depozitelor de armament din Covasna, își arată frecvent mușchii efectuând sute de exerciții militare comune cu armata regimului de la Tiraspol.

Elvețienii

Firma Euronova Energies SA, care intermediază afacerea cu combustibili între Rusia și Transnistria, este înregistrată la Geneva și a fost înființată în 2013.

Aceasta se ocupă cu transportul, depozitarea și comercializarea petrolului și a produselor rafinate pe piața din Sud-Estul Europei. Deține capacități de stocare la Marea Neagră și la Adriatică și practică și cu transportul de combustibili pe Dunăre.

Euronova Energies SA este o firmă destul de mică și mai puțin cunoscută, dar care a câștigat mai multe licitații pentru cote de petrol în zona Urali, prin compania rusească de stat Zarubezhneft.

Euronova Energies SA comercializează petrol în special în sud-estul Europei și în țările fostei Iugoslavii și are reprezentanțe în Geneva, Dubai și Novi Sad.

În prezent, compania elvețiană este administrată de sârbul Stephane Jovanovic (președinte) și elvețienii Gilles Chautard și Raphaë Gossner.

Între 2012 și 2017, Stephane Jovanovic a lucrat și prin firma Euronova Energies SRL înființată de el la București.

Diplomatul

Din baza de date ICIJ Offshore Leaks rezultă că Stephane Jovanovic mai este asociat și în firma Vendome Energy International SA (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) împreună cu Duško Perović.

Duško Perović este șeful Reprezentanței Republicii Srpska (entitate din cadrul Bosniei și Herțegovinei) la Moscova și un mare rusofil.

Acum doi ani, Petrović a fost implicat într-un scandal când a amenințat jurnaliștii de la publicația Capital din Bosnia și Herțegovina după ce aceștia au publicat o investigație legată de Petrović și compania Comsar Energy care trebuia să construiască o centrală termică.

Comsar Energy este o firmă cipriotă deținută de oligarhul rus Rashid Sardarov, iar Perović era și angajat la firmele rusului. Comsar Energy deține o concesiune pe 44 de ani de la Guvernul Republicii Srpska pentru construirea și exploatarea centralei termice Ugljevik 3 și a minei de cărbune adiacentă.

Duško Perović este șeful Reprezentanței Republicii Srpska (entitate din cadrul Bosniei și Herțegovinei) la Moscova și un mare rusofil.

Scopul întâlnirii a fost de a găsi o cale pentru a mitui judecătorul care se ocupa de cazul privatizării Moldomin pentru a da o decizie favorabilă companiei elvețiene. Miza afacerii era de peste un miliard de dolari care consta în zăcămintele de cupru controlate de fosta companie de stat românească.

Mineco câștigase drepturile de exploatare a rezervelor de cupru ale Moldomin, dar statul român a anulat privatizarea bănuind că procesul nu s-a desfășurat în mod corect. Așa că s-a ajuns la judecată, iar elvețienii vroiau să fie siguri că nu pierd vremea.

Intermediarul șpăgii, Iacob Chișărău, a fost arestat, iar ulterior și judecătorul și Dan Adrian Rus. Apoi, în 2013, toți au fost condamnați.

Andrejević a reușit să părăsească la timp România și să scape de lege ascunzându-se la Londra.

Spionaj

Un alt scandal în care a fost implicată firma Mineco în România a fost unul legat de spionaj, tot în anul 2012.

Atunci, un geolog rus a fost reținut de autoritățile române pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București. Asupra lui au fost găsite hărți geologice secrete, iar DIICOT și SRI au declarat că dejucaseră un act de spionaj și o amenințare la adresa securității naționale a României. Se pare că hărțile conțineau informații clasificate despre rezervele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă.

Numele spionului reținut atunci este Orlov Mikhail, un geolog care făcea parte dintr-o echipă de experți ruși în minerit adusă în România de Dragan Aksentijević, șeful urmăritului Aleksandar Andrejević, de la Mineco.

Conform OCCRP, echipa de experți era condusă de Ilyas Abdrakhmanov, pe atunci deputat al Republicii Bașkiria, un teritoriu al Federației Ruse, și membru al partidului politic Rusia Unită al lui Vladimir Putin.

După aceste episoade, Mineco s-a retras din România lichidându-și toate firmele, iar Moldomin este falimentată devenind o catastrofă ecologică.

#trupe #transnistria #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi