Cât îi costă războiul pe ucraineni: Banca Mondială estimează pagubele la aproape 60 de miliarde de dolari

22 Apr. 2022, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 11:21 // Actual //  bani.md

Pagubele aduse clădirilor şi infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari şi vor creşte şi mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, conform Reuters.

Malpass a declarat în cadrul unei conferinţe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistenţă financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor „restrânse” ale pagubelor nu include costurile economice în creştere ale războiului pentru Ucraina.

„Desigur, războiul este încă în desfăşurare, aşa că aceste costuri sunt în creştere”, a spus Malpass.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual, a subliniat costuri mult mai mari şi nevoi de finanţare. El le-a spus participanţilor că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în ţara sa.

„Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu”, a spus Zelenskiy.

El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituţiile financiare internaţionale, inclusiv Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi altele, şi a spus că toate ţările „trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relaţiile cu Rusia”.

La conferinţa organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanţelor din mai multe ţări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite îşi vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari.

Zelenski a mai spus că a cerut ţărilor care au impus sancţiuni şi îngheţarea activelor ruseşti să folosească aceşti bani pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei după război şi pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte ţări.

La o conferinţă de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucţie ale Ucrainei.

„Este clar că costurile de reconstrucţie, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme”, a spus Yellen.

Aşteptarea „ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părţi din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim”.”

Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale ruse în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un „pas semnificativ” care ar necesita discuţii şi un acord cu partenerii internaţionali.

„Este ceva la care ar trebui să vă gândiţi cu atenţie, la ce consecinţe poate avea”, a spus Yellen. „Nu aş vrea să fac acest lucru cu uşurinţă”.

Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferinţă, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe şi indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale.

„Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor creşte dramatic”, a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucţie similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucţia unei Europe devastate de război.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

23 Sept. 2026, 15:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 15:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret Ve Sanayi A.Ş., sancționată în acest an de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru o practică coluzivă într-un proiect din Ucraina, a câștigat un nou contract rutier în Republica Moldova. Firma va construi drumul de ocolire a orașului Cimișlia, investiție estimată la 43,3 milioane de euro și finanțată de Banca Europeană de Investiții.

Contractul pentru construcția noului sector al drumului M3 a fost semnat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în prezența vicepremierului Vladimir Bolea. Centura va avea peste 7 kilometri și va fi construită integral pe un traseu nou, în extravilanul orașului Cimișlia. Proiectul urmărește devierea traficului de tranzit, inclusiv a transportului greu, în afara zonei urbane. Ministerul a anunțat oficial proiectul la 22 septembrie.

Proiectul include construcția a două poduri și trei intersecții denivelate, precum și instalarea iluminatului rutier, parapetelor de protecție, marcajelor și semnalizării. Lucrările sunt planificate să dureze aproximativ doi ani și jumătate.

„M3 este un drum important pentru legătura dintre centrul și sudul țării, pe traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești–frontiera cu România. Pe această rută circulă atât transport de pasageri, cât și de mărfuri, iar noul drum de ocolire va face deplasarea mai eficientă”, a declarat Vladimir Bolea.

Licitația a fost organizată în cadrul programului „Moldova Roads III B”, finanțat de Banca Europeană de Investiții. Documentele BEI confirmă că procedura pentru construcția centurii Cimișlia este desfășurată de beneficiarul proiectului în conformitate cu regulile de achiziții ale băncii, BEI nefiind ea însăși parte a contractului.

Contractul vine însă la câteva luni după ce ONUR și 53 dintre subsidiarele sale au fost sancționate de BERD. Banca a anunțat o sancțiune totală de trei ani și trei luni, formată dintr-o perioadă de excludere de un an și trei luni de la proiectele finanțate de BERD, urmată de doi ani de neexcludere condiționată.

Investigația Oficiului de Conformitate al BERD a stabilit existența unei înțelegeri necorespunzătoare menite să asigure atribuirea unui contract către ONUR într-un proiect finanțat de bancă în Ucraina. BERD a calificat fapta drept „practică coluzivă”. Compania și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu anchetatorii, circumstanțe care au fost luate în calcul la stabilirea sancțiunii.

BERD precizează că, pe durata excluderii, ONUR și cele 53 de subsidiare nu sunt eligibile să participe la proiectele finanțate de instituție. Sancțiunea se califică și pentru mecanismul de excludere reciprocă între unele bănci multilaterale de dezvoltare.

Sancțiunea BERD nu a dus însă la excluderea ONUR din licitația pentru centura Cimișliei. Potrivit documentelor de evaluare ale procedurii, compania a declarat sancțiunile aplicate de alte instituții financiare, iar situația a fost analizată. Concluzia a fost că acestea nu se extind asupra contractului respectiv, finanțat de BEI, compania nefiind sancționată de Banca Europeană de Investiții.

Anterior, solicitat să comenteze situația, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că licitația este organizată potrivit procedurilor finanțatorului și că Ministerul Infrastructurii nu intervine în desemnarea companiei câștigătoare.

ONUR nu este la primul contract important în infrastructura rutieră din Republica Moldova. Compania turcă a executat anterior lucrările pe sectorul M3 Porumbrei–Cimișlia, finanțat de asemenea din surse externe. Noul contract îi asigură continuarea intervențiilor pe coridorul M3, de această dată prin construcția centurii propriu-zise a orașului Cimișlia.