Cât îi costă războiul pe ucraineni: Banca Mondială estimează pagubele la aproape 60 de miliarde de dolari

22 Apr. 2022, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 11:21 // Actual //  bani.md

Pagubele aduse clădirilor şi infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari şi vor creşte şi mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, conform Reuters.

Malpass a declarat în cadrul unei conferinţe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistenţă financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor „restrânse” ale pagubelor nu include costurile economice în creştere ale războiului pentru Ucraina.

„Desigur, războiul este încă în desfăşurare, aşa că aceste costuri sunt în creştere”, a spus Malpass.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual, a subliniat costuri mult mai mari şi nevoi de finanţare. El le-a spus participanţilor că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în ţara sa.

„Şi vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu”, a spus Zelenskiy.

El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituţiile financiare internaţionale, inclusiv Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi altele, şi a spus că toate ţările „trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relaţiile cu Rusia”.

La conferinţa organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanţelor din mai multe ţări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite îşi vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari.

Zelenski a mai spus că a cerut ţărilor care au impus sancţiuni şi îngheţarea activelor ruseşti să folosească aceşti bani pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei după război şi pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte ţări.

La o conferinţă de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucţie ale Ucrainei.

„Este clar că costurile de reconstrucţie, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme”, a spus Yellen.

Aşteptarea „ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părţi din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim”.”

Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale ruse în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un „pas semnificativ” care ar necesita discuţii şi un acord cu partenerii internaţionali.

„Este ceva la care ar trebui să vă gândiţi cu atenţie, la ce consecinţe poate avea”, a spus Yellen. „Nu aş vrea să fac acest lucru cu uşurinţă”.

Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferinţă, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe şi indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale.

„Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor creşte dramatic”, a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucţie similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucţia unei Europe devastate de război.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.