Cum să-ţi dresezi oligarhul, metoda Putin. Ce s-a întâmplat cu bogaţii care nu au vrut să se supună

Rusia a cunoscut mai multe generaţii de oligarhi, oameni de afaceri superbogaţi ale căror interese se împletesc cu cele ale statului. Putin a ajuns la conducere cu ajutorul lor, iar primul lucru pe care l-a făcut pentru a-şi consolida puterea a fost supunerea păturii superbogate sau înlocuirea oligarhilor rebeli sau prea independenţi cu o specie nouă, loială lui.

Câţiva dintre baronii preşedintelui rus sunt prieteni din copilăria sau din tinereţea acestuia. Sancţiunile cu care Occidentul încearcă să-l oblige pe Putin să înceteze războiul din Ucraina pun la încercare tocmai loialitatea acestor oligarhi. Episodul Crimeea a arătat că efortul este inutil. Despre oligarhii lui Putin scrie National Public Radio, o organizaţie media din SUA.

În vara anului 2000, 21 dintre cei mai bogaţi bărbaţi ai Rusiei şi-au aliniat limuzinele antiglonţ în curtea palatului Kremlin şi au intrat în impunătoarea cladire pentru o întâlnire istorică. În deceniul precedent, aceşti bărbaţi se ridicaseră spre culmile succesului aparent din nimic, strângând averi spectaculoase pe măsură ce ţara şi totul în jurul lor se scufunda în haos. Prin afaceri dubioase, corupţie totală şi chiar crimă, aceşti „oligarhi” rapace – aşa cum au ajuns să-i numească ruşii şi să fie cunoscuţi în toată lumea – au preluat controlul asupra unei mari părţi a economiei Rusiei şi, din ce în ce mai mult, a democraţiei ruse imature. Dar acum, noul preşedinte ales al naţiunii, Vladimir Putin, avea să le spună, faţă în faţă, cine este cu adevărat la conducere.

„Vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că dumneavoastră aţi construit acest stat, în mare măsură, prin structurile politice sau semipolitice aflate sub controlul dumneavoastră”, a spus Putin în şedinţa ţinută cu uşile închise. „Nu are rost să dăm vina pe reflexia din oglindă. Aşa că haideţi să trecem la subiect, să fim deschişi şi să facem ceea ce este necesar pentru a face relaţia noastră civilizată şi transparentă.“

Putin le-a oferit oligarhilor o înţelegere: plecaţi-vă în faţa autorităţii mele, aveţi grijă să nu-mi staţi în cale şi vă puteţi păstra vilele, superiachturile, avioanele private şi corporaţiile de miliarde de dolari (corporaţii care, cu doar câţiva ani înainte, fuseseră deţinute de guvernul rus). În următorii ani, oligarhii care au abandonat acest acord şi l-au subminat pe Putin vor fi aruncaţi într-o închisoare din Siberia, vor fi forţaţi să fugă în exil sau vor muri în circumstanţe suspecte. Loialii rămaşi – şi cei noi care s-au îmbogăţit în timpul lungii domnii a lui Putin – au devenit maşini de făcut bani pentru preşedinte şi pentru aliaţii acestuia.

„Aceşti indivizi s-au îmbogăţit în detrimentul poporului rus”, a arătat Casa Albă într-un comunicat recent prin care a anunţat sancţiuni împotriva a peste zece oligarhi din anturajul lui Putin. „Ei stau în fruntea celor mai mari companii din Rusia şi sunt responsabili pentru furnizarea resurselor necesare invadării Ucrainei de către armata lui Putin.”

A ajuns la putere în mare măsură datorită eşalonului iniţial de oligarhi, care s-au îmbogăţit ostentativ prin contracte de privatizare croite special pentru ei în timpul preşedinţiei lui Boris Elţîn. Aceşti oligarhi au creat şi au finanţat ceea ce a devenit partidul politic al lui Putin, Unitate, predecesorul a ceea ce se numeşte acum Rusia Unită. Ei au proiectat victoria uluitoare a preşedintelui Boris Elţîn la alegerile prezidenţiale din 1996.
Fără această victorie, Elţîn nu l-ar fi putut numi niciodată pe Putin ca premier, poziţie care s-a dovedit a fi rampa de lansare a acestuia spre poziţia de preşedinte al ruşilor. Oligarhii au contribuit şi la ascensiunea ultrarapidă a lui Putin. Doi dintre ei, Vladimir Gusinschi şi Boris Berezovschi, şi-au folosit posturile de televiziune şi ziarele pentru a-l transforma pe Putin dintr-un nimeni într-o figură cunoscută.

Însă Putin a fost un politician mai viclean decât au crezut iniţial. Când campania pentru alegerile prezidenţiale din 2000 a lui Putin s-a încins, el a început să se folosească de ura ruşilor faţă de oligarhi şi de afacerile corupte care i-au îmbogăţit. Cu puţin timp înainte de ziua alegerilor, Putin a fost întrebat de un post de radio ce părere are despre oligarhi. Dacă prin oligarhi, a spus el, înţelegem că sunt aceia care „ajută la fuziunea puterii şi a capitalului, nu vor mai exista oligarhi de acest fel ca o clasă”.

Dar, odată ajuns la putere, Putin nu a eliminat oligarhia. El i-a vizat doar pe oligarhii care i-au ameninţat puterea. L-a luat la ţintă mai întâi pe Vladimir Gusinschi, oligarhul dintr-o specie mai rar întâlnită care şi-a construit cea mai mare parte a averii pornind de la zero, în loc ca doar să preia industriile extractive care aparţineau cândva guvernului.

#Oligarho #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.