Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina

Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro (51,7 miliarde de dolari americani) ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în primele 5 săptămâni şi jumătate de război, Franţa fiind în fruntea listei, cu bunuri şi capitaluri îngheţate în valoare de 23,5 miliarde de euro, scrie Bloomberg.

Germania, cea mai mare economie a UE, a urmat Franţa, confiscând active în valoare de 341.600 de euro, potrivit unei evaluări a Comisiei Europene din 5 aprilie, cea mai recentă evaluare de acest tip. În săptămâna care a urmat acestei evaluări, Berlinul a pus sechestru pe superyachtul Dilbar al miliardarului rus Alisher Usmanov, evaluat între 600 şi 750 de milioane de dolari americani.

Cea mai mare parte a alocării franceze – 22,8 miliarde de euro – a implicat fonduri ale băncii centrale ruseşti. În zilele care au urmat invaziei Rusiei din 24 februarie, UE a interzis toate tranzacţiile cu banca centrală, într-un efort de a izola economia şi sistemul financiar al Moscovei. Rusia are rezerve de aproximativ 640 de miliarde de dolari.

Decizia de a lovi banca centrală a fost o premieră pentru o economie de mărimea celei ruseşti şi a reprezentat o încercare de a înfometa Moscova de numerar şi de a-i priva pe factorii de decizie monetară de valuta forte necesară pentru a susţine rubla pe piaţa valutară. De asemenea, a fost considerată o modalitate de a limita potenţial capacitatea Rusiei de a-şi finanţa războiul.

Un purtător de cuvânt al Comisiei, braţul executiv al UE, a refuzat să comenteze documentul.

Belgia a dispus îngheţarea activelor în valoare de 10 miliarde de euro, ceea ce include impactul deconectării a 7 bănci ruseşti de la sistemul internaţional de plăţi Swift, precum VTB Bank şi Bank Rossiya, potrivit unui oficial care a cerut să nu fie identificat deoarece informaţiile sunt confidenţiale.

În Italia, suma totală a fost de 1,1 miliarde de euro, activele îngheţate incluzând iahturi şi proprietăţi imobiliare în Sardinia şi Toscana. Irlanda a reprezentat îngheţarea de active în valoare de 839 de milioane de euro, Olanda 516 milioane de euro şi Danemarca 4.195 de euro.
Cifrele pentru mai multe state membre nu au fost disponibile, inclusiv pentru Spania şi Ungaria.

#active #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.