Pentru prima dată în istorie, cheltuielile mondiale cu apărarea au trecut anul trecut pragul de 2.000 de miliarde de dolari, şi urmează să continue să crească pe măsură ce statele europene îşi extind forţele armate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite Bloomberg.

Un raport publicat luni de Institutul internaţional de cercetare pentru pace de la Stockholm (SIPRI) arată că în 2021, ţările din întreaga lume au cheltuit o sumă totală de 2.113 miliarde de dolari pentru apărare, cu 0,7% mai mult decât în 2020. Cu toate acestea, cheltuielile cu apărarea au reprezentat 2,2% din Produsul Intern Brut mondial, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât în 2020, graţie revenirii rapide a economiei mondiale din pandemie,  scrie Agerpres.

După o scurtă perioadă de scădere între 2011 şi 2014, cheltuielile mondiale cu apărarea au crescut timp de şapte ani la rând, potrivit datelor SIPRI. În plus, după invadarea Ucrainei, mai multe guverne europene au promis că vor majora cheltuieile pentru a-şi consolida capacităţile forţelor armate.

„Europa era deja pe un trend crescător, iar acest trend se va accelera şi intensifica. De obicei schimbările se întâmplă lent, până când eşti într-o criză şi atunci au loc schimbări semnificativ. Cred că asta este situaţia în care ne aflăm acum”, a spus directorul pentru cheltuieli militare de la SIPRI, Lucie Beraud-Sudreau.

În 2021, SUA şi-au păstrat poziţia de lider incontestabil în ceea ce priveşte chletuielile cu apărarea, cu 38% din cheltuielile mondiale sau 801 miliarde de dolari, cu 1,4% mai puţin decât în 2020 din cauza avansului inflaţiei. Cheltuielile Europei cu apărarea au fost responsabile în 2021 pentru 20% din totalul mondial, în timp ce bugetul pentru apărare al Chinei, al doilea cel mai mare din lume, este estimat să fie responsabil pentru 14% din cheltuielile mondiale cu apărarea.

Pe măsură ce statele europene, din Suedia şi până în Spania, au promis că îşi vor majorare bugetele pentru apărare, primele semnale arată că modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor de armament va fi principala prioritate, susţine Lucie Beraud-Sudreau. În aceste condiţii, statele europene vor avea de ales între achiziţii rapide de echipamente militare de la producătorii de armament din alte părţi ale lumii sau o abordarea pe termen mai lung prin creşterea finanţării pentru industriile locale de apărare.

Cu toate acestea, achiziţiile de armament nu sunt singura necesitate scoasă la lumină de invadarea Ucrainei de către Rusia. „Putem vedea că multe din provocările cu care se confruntă forţele ruseşti au legătură cu lucruri precum logistica, carburanţii, anvelopele şi comunicaţiile sigure. Achiziţionarea acestor lucruri poate că este mai puţin vizibilă dar situaţia din Ucraina a arătat observatorilor externi cât de importante sunt într-un război”, a subliniat Lucie Beraud-Sudreau.