Record. Cheltuielile mondiale cu apărarea au trecut pentru prima dată de 2.000 de miliarde de dolari

Pentru prima dată în istorie, cheltuielile mondiale cu apărarea au trecut anul trecut pragul de 2.000 de miliarde de dolari, şi urmează să continue să crească pe măsură ce statele europene îşi extind forţele armate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite Bloomberg.

Un raport publicat luni de Institutul internaţional de cercetare pentru pace de la Stockholm (SIPRI) arată că în 2021, ţările din întreaga lume au cheltuit o sumă totală de 2.113 miliarde de dolari pentru apărare, cu 0,7% mai mult decât în 2020. Cu toate acestea, cheltuielile cu apărarea au reprezentat 2,2% din Produsul Intern Brut mondial, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât în 2020, graţie revenirii rapide a economiei mondiale din pandemie, scrie Agerpres.

După o scurtă perioadă de scădere între 2011 şi 2014, cheltuielile mondiale cu apărarea au crescut timp de şapte ani la rând, potrivit datelor SIPRI. În plus, după invadarea Ucrainei, mai multe guverne europene au promis că vor majora cheltuieile pentru a-şi consolida capacităţile forţelor armate.

„Europa era deja pe un trend crescător, iar acest trend se va accelera şi intensifica. De obicei schimbările se întâmplă lent, până când eşti într-o criză şi atunci au loc schimbări semnificativ. Cred că asta este situaţia în care ne aflăm acum”, a spus directorul pentru cheltuieli militare de la SIPRI, Lucie Beraud-Sudreau.

În 2021, SUA şi-au păstrat poziţia de lider incontestabil în ceea ce priveşte chletuielile cu apărarea, cu 38% din cheltuielile mondiale sau 801 miliarde de dolari, cu 1,4% mai puţin decât în 2020 din cauza avansului inflaţiei. Cheltuielile Europei cu apărarea au fost responsabile în 2021 pentru 20% din totalul mondial, în timp ce bugetul pentru apărare al Chinei, al doilea cel mai mare din lume, este estimat să fie responsabil pentru 14% din cheltuielile mondiale cu apărarea.

Pe măsură ce statele europene, din Suedia şi până în Spania, au promis că îşi vor majorare bugetele pentru apărare, primele semnale arată că modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor de armament va fi principala prioritate, susţine Lucie Beraud-Sudreau. În aceste condiţii, statele europene vor avea de ales între achiziţii rapide de echipamente militare de la producătorii de armament din alte părţi ale lumii sau o abordarea pe termen mai lung prin creşterea finanţării pentru industriile locale de apărare.

Cu toate acestea, achiziţiile de armament nu sunt singura necesitate scoasă la lumină de invadarea Ucrainei de către Rusia. „Putem vedea că multe din provocările cu care se confruntă forţele ruseşti au legătură cu lucruri precum logistica, carburanţii, anvelopele şi comunicaţiile sigure. Achiziţionarea acestor lucruri poate că este mai puţin vizibilă dar situaţia din Ucraina a arătat observatorilor externi cât de importante sunt într-un război”, a subliniat Lucie Beraud-Sudreau.

#alocări #aparare #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.