Digitalizarea este motorul de transformare a instituțiilor financiare! Ce practici trebuie să adopte băncile

26 Apr. 2022, 12:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
26 Apr. 2022, 12:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Tehnologiile inovatoare pot ajuta substanțial instituțiile financiare să efectueze operațiuni și să presteze clienților servicii eficiente și de calitate. De asemenea, viitorul domeniului financiar-bancar este direct influențat de implementarea practicilor axate pe digitalizare. Acestea, dar și tendințele digitale de dezvoltare din domeniul financiar au fost principalele subiecte de discuții ale Conferinței „Transformarea Digitală pentru instituțiile financiare”. Evenimentul a fost organizat de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și suportul USAID și a Suediei, în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței au fost companiile DAAC Digital și QOOBISS.

Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova: „Evenimentul a încercat să contopească industriile tech și de finanțe, în mod special industria bancară. Încercăm să aducem jucătorii mari ai industriei financiare și să-i introducem cu jucătorii din industria tech. Avem 80 de participanți din sectorul financiar-bancar, mai avem participanți din sectorul de micro-finanțare și din IT. Principalele subiecte sunt digitalizarea care facilitează relațiile cu clienții și cum digitalizarea facilitează operațiunile în cadrul băncilor și creșterea numărului de afaceri și dezvoltarea business-ului bancar.”

Sistemul bancar din Republica Moldova a demarat în ultimii ani un proces amplu de automatizare a instituțiilor, fapt care le-a permis optimizarea proceselor operaționale, servicii moderne pentru clienți și creștere pe piață. În cadrul procesului de digitalizare a activităților bancare, posibilitatea de a găsi și implementa soluții digitale au dus la cercetarea profundă a clienților și necesitățile acestora, dar și promovarea eficientă a produselor și serviciilor. În rezultat, instituțiile financiare sunt tot mai interesate de a investi în tehnologii și digitalizare.

Giorgi Shagidze, CEO, maib: „Viitorul este în domeniul financiar, în fintech, în digital – în ceea ce se „gătește” și se inventează de către companiile din fintech. Desigur și noi trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm și clientul este în centrul atenției. Iar asta se poate întâmpla, doar cu ajutorul inovațiilor și ajutându-i pe ceilalți. Aici este locul unde găsești talente, unde găsești idei bune și oameni cu care să faci un parteneriat.”

Iurie Iurcu, Șef al Departamentului de Marketing și Gestiunea Produselor, OTP Bank: „Experința altor operatori și altor provideri care virează astfel de servicii și le prezintă la așa evenimente pentru noi este foarte importantă, în primul rând pentru a crea strategia de lucru în continuare și a dezvolta aceste produse.”

În cadrul conferinței, au fost abordate subiecte legate de dezvoltarea antreprenorială în Republica Moldova. Ecosistemul de antreprenoriat din țară are nevoie de condiții bune pentru a se dezvolta și înființa startupuri, iar motivația tinerilor de a-și investi cunoștințele și energia pentru a contribui la dezvoltarea domeniului fintech începe de la oferirea unui spațiu potrivit unde să-și dezvolte abilitățile tech și cele antreprenoriale.

Natalia Muntean, Director al Departamentului Retail, VictoriaBank: „Am confirmat cât de importantă este tehnologia pentru a dezvolta servicii bancare foarte bune, care să satisfacă nevoile curente ale clienților din sfera bancară. Astfel de evenimente sunt necesare ca să facem schimb de idei ce țin de trendurile actuale, de produsele pe care noi intenționăm să le promovăm, să facem cunoștințe cu noi vectori care să ne ajute să aducem aceste servicii într-un format cât mai bun pentru clienții noștri.”

La conferință au participat experți din țară și de peste hotare, cu experiență vastă de muncă în domeniul financiar bancar, expertiză tehnologică și cunoștințe în industria financiară. În cadrul panelurilor de discuții au fost abordate și subiecte ce vizează viitorul băncilor prin digitalizare, dar și aspecte care se referă la cei patru piloni de transformare tehnologică în domeniul bancar: Open Banking, eKYC, PHYgital Experience, Data Science.

Alexandru Rizea, CTO, compania QOOBIS România: „Venim cu o soluție de identificare la distanță a potențialilor clienți. Astfel de evenimente sunt foarte importante pentru piața financiară. Ne dă posibilitatea să aflăm despre noi soluții, noi oportunități, să cunoaștem oameni, să vedem cum putem să adoptăm noile soluții, să le punem în companiile noastre și să le monetizăm.”

Andrei Buzgan, CEO, compania Credius: „Cunosc piața financiară din Republica Moldova. Din acest motiv am venit aici, pentru că trebuie să fim prezenți și să împărtășim succesul nostru și în celelalte zone.”

Evenimentul a reprezentat și o platformă de interacțiune, schimb de idei și analiza unor studii de caz, exemple despre cele mai bune practici în domeniul transformării digitale pentru bănci, companii de microfinanțare, companii de investiții, de asigurări și alte instituții financiare.
Conferința „Transfomarea Digitală pentru instituțiile financiare” a fost organizată de Fintech Moldova, cu susținerea maib și Mastercard și sprijinul financiar al USAID și Suediei în cadrul proiectului Tekwill. Partenerii conferinței sunt companiile DAAC Digital și QOOBISS.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.