S-a aflat suma cheltuită cu războiul din Ucraina. Costurile sunt uriașe

13 Mai 2022, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2022, 17:42 // Actual //  bani.md

Ucraina a fost forțată să cheltuiască 245,1 miliarde de grivne (8,3 miliarde de dolari) pentru războiul cu Rusia. Banii ar fi trebuit să ajungă la dezvoltare, a declarat ministrul de Finanțe, oferind o perspectivă asupra costurilor economice imense.

Ucraina a fost nevoită să cheltuiască aproximativ 8,3 miliarde de dolari pentru armată în loc să investească în dezvoltare. Suma a fost risipită de la declanșarea războiului declanșat de Vladimir Putin, 24 februarie, a anunțat ministrul Finanțelor Serhiy Marchenko.

Cifra, care nu a fost dezvăluită până acum de guvernul Ucrainei, scoate la iveală vâltoarea economică pe care o traversează Ucraina în timp ce soldații săi încearcă să țină la distanță ofensiva reînnoită a Rusiei în estul țării. Așadar, este pentru prima oară când guvernul de la Kiev vorbește despre sumele risipite pentru că aşa vrea Putin, oferind astfel o privire de ansamblu asupra costurilor uriașe asupra economiei, pe lângă viețile pierdute în război.

Guvernul ucrainean nu mai au de la cine colecta taxe şi impozite

Cheltuielile, extrase din unele fonduri bugetate inițial pentru dezvoltare, au vizat orice, de la cumpărarea și repararea armelor până la sprijinul de urgență pentru persoanele strămutate în interior, a declarat ministrul de Finanțe Serhiy Marchenko.

Sunt 2,7 milioane de IDP înregistrați oficial, conform datelor de la ministerul politicii sociale, deși cifra reală este mult mai mare. În același timp, din cauza războiului, guvernul nu a mai colectat decât 60% din taxe și impozite, a mai precizat ministrul.

Marchenko a mai spus că Ucraina a primit aproape 2 miliarde de dolari ajutor extern în luna aprilie, din care 719 milioane de dolari au venit din granturi. În total, de la 24 februarie, Kievul a primit 5,4 miliarde de dolari, inclusiv 801 milioane sub formă de granturi.

Un republican a blocat 40 de miliarde de dolari blocate în Senatul SUA

Ajutorul de 40 de miliarde dolari din partea SUA a fost însă blocat joi în senatul american de un singur senator republican, după ce președintele SUA Joe Biden a semnat o lege care permite accelerarea trimiterii de echipamente militare Ucrainei, reactivând un dispozitiv care datează din cel de-al Doilea Război Mondial.

Washingtonul a promis un ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care, de la debutul războiului, administrația Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului.

Republicanul Rand Paul, care s-a opus constant acordării de ajutoare străine, a refuzat să susțină propunerea care are nevoie de unanimitate pentru a trece. Senatorul cere schimbarea legislației astfel încât să fie introdus controlul asupra modului în care sunt cheltuiți acești bani, scrie The Guardian. Dacă senatorul Paul persistă în aceste solicitări nesăbuite, va reuși de unul singur să amâne ajutorul de care Ucraina are nevoie disperată , a declarat liderul majorității Chuck Schumer.

Guvernul ucrainean a făcut împrumuturi masive de la băncilor centrale

De asemenea, guvernul a împrumutat aproximativ 2,4 miliarde de dolari prin plasarea de obligațiuni de război interne și nu intenționează să emită niciun alt instrument de datorie comercială, a spus Marchenko. În plus, banca centrală a Ucrainei a oferit guvernului un ajutor financiar de 100 de miliarde de grivne (3,4 miliarde de dolari), cumpărând direct obligațiuni de război în portofoliul său.

Marchenko a spus că războiul a făcut ca guvernul să ceară sprijin băncii centrale. „Încercăm să maximizăm finanțarea comercială prin obligațiuni guvernamentale de război și prin volumul de asistență din partea partenerilor noștri și doar în sfârșit ne bazăm pe finanțarea de la banca centrală”, a spus el, potrivit Reuters.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.