Populația nu se înghesuie să-și ducă banii la bănci. Depozitele s-au comprimat cu 4%

În luna aprilie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 1 936,3 milioane lei, în descreștere cu 4,3 la sută față de luna aprilie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 69,9 la sută, a celor în valută – 30,1 la sută.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 64,32 la sută (48,7 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 15,6 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 45,6 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 33,5 la sută din totalul depozitelor.

Comparativ cu luna precedentă, rata medie la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,19 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 3,46 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,25 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 7,96 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,11 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,37 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 0,50 la sută.

În comparație cu aprilie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 3,07 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,24 p.p.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #populație #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.