Bomba cu ceas, care prezice colapsul sistemului de pensii din Republica Moldova

Reducerea vârstei de pensionare, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022 ar putea duce la falimentul sistemului de pensii. Este e o povară enormă pentru bugetul țării. Autoritățile vor trebui să identifice anual peste 3,5 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului Bugetului Asigurărilor Sociale. Deocamdată legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională pentru a fi anulată.

„Chiar și la moment după reforma din anul 2016 cu actualizarea mai accentuată a pensiei noi deja avem un sistem de pensii care e susținut din cadrul transferurilor de la buget. Or, revenirea la vârsta de pensionarea fără alte condiții ar însemna o presiune uriașă pe finanțele publice. La modul practic unica soluție este să se ia mai multe resurse din bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului de pensii. Suma e de ordinul miliardelor de lei. Atunci când a fost implementată reforma sistemului de pensii în anul 2016 condiția a fost majorarea vârstei de pensionare, dar și cuantumul pensei. Ideea a fost ca mai puțini pensionari să primească pensii decente. Dacă analizam dinamica evoluției mărimii medii a pensiei vedem o evidentă creștere față de situația care era în anul 2016 și nu e vorba de indexarea anuală ci de faptul că la foarte multe categorii de pensionari pensia crescut. Evident, dacă se revine la vârsta de pensionare asta este nesustenabil pentru buget, efectiv falimentul sistemului de pensii”, este de părere Stas Madan, economistul de la Expert-Grup.

Legea a fost votată cu încălcări, doar prin modificarea unei sintagme, fără consultări publice, fără avizul Guvernului, fără respectarea normelor de adoptare a unei legi.

Potrivit lui Madan este evident, niciun guvern doar dacă ar fi kamikaze ar da aviz pozitiv unei asemenea legi, deoarece efectiv nu sunt bani la buget pentru aceasta. Marea provocare a oricărei garnituri guvernamentale este cum o să gestioneze această prevedere a legislației. Faptul că nu se întreprinde nimic există speranța ca prevederea să fie anulată, dar nimeni nu a avut curajul să o atace la Curtea Constituțională pentru că i-ar putea costa electoral.

La rândul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță menționează că:

„În momentul pensionării, pensia calculată este aproximativ egală cu 40% din salariul mediu, cea ce însemnă că cei 97 mii pensionari apăruți peste noapte vor pretinde la o pensie medie de 3,2 mii lei lunar. Astfel chiar pentru luna ianuarie Guvernul trebuie să identifice 310 milioane lei pentru plata pensiei la cei apăruți în urma votării legii din noapte, iar pentru întregul an va fi nevoie de peste 3,7 miliarde lei suplimentar la bugetul Asigurărilor Sociale votat de Parlament. Lunar în Republica Moldova se pensionează în jur de 4 mii de persoane. Iar la cei 550 mii pensionari se vor adăuga încă 97 mii persoane”.

Economistul afirmă că salariu mediu în Republica Moldova este de 8000 de lei, or pensia medie ar trebui să fie de 3400 de lei, însă la noi pensia este de două ori mai mică. Acest lucru se întâmplă deoarece noi nu avem suficienți angajați în economie. Noi acumulăm din contribuțiile acestora doar jumătate din suma de care noi avem nevoie. ”În prezent, trei oameni care lucrează în sectorul real trebuie să mențină doi bugetari și cinci pensionari. Nu putem plăti pensii dacă nu avem angajați. Dacă reducerea vârstei de pensionare va intra în vigoare bugetul asigurărilor sociale intră în incapacitate de plată, iar guvernul va fi nevoit să reducă banii alocați proiectelor investiționale ca să-i dea la pensii. Este straniu că nici un deputat nu a contestat-o la Curtea Constituțională. Logica e că populismul domină rațiunea”, a conchis Ioniță.

Potrivit modificărilor la legii, care a fost votată în decembrie anul trecut, vârsta de pensionare a fost redusă la bărbați de la 63 de ani cum era planificat în 2021 la 62 de ani cum a fost până în 2016. Iar pentru doamne de la 59 ani și 6 luni la 57 ani.

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova și-au expus îngrijorarea în legătura cu reducerea vârstei de pensionare. FMI și Banca Mondială afirmă că acest lucru va afecta sustenabilitatea sistemului de pensii și se va solda cu pensii mai mici pentru toți. Totodată, măsura lasă mai puține resurse pentru cheltuielile prioritare care vizează domeniul sănătății, educației și infrastructură.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că la 1 ianuarie 2021 în Republica Moldova erau 686 251 de pensionari cu peste 10,5 mii mai mult comparativ cu anul 2015, iar pensia medie s-a majorat gradual de la 1 087 de lei la 2154 de lei în aprilie curent

#Curtea Constitutionala #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.