Bomba cu ceas, care prezice colapsul sistemului de pensii din Republica Moldova

Reducerea vârstei de pensionare, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022 ar putea duce la falimentul sistemului de pensii. Este e o povară enormă pentru bugetul țării. Autoritățile vor trebui să identifice anual peste 3,5 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului Bugetului Asigurărilor Sociale. Deocamdată legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională pentru a fi anulată.

„Chiar și la moment după reforma din anul 2016 cu actualizarea mai accentuată a pensiei noi deja avem un sistem de pensii care e susținut din cadrul transferurilor de la buget. Or, revenirea la vârsta de pensionarea fără alte condiții ar însemna o presiune uriașă pe finanțele publice. La modul practic unica soluție este să se ia mai multe resurse din bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului de pensii. Suma e de ordinul miliardelor de lei. Atunci când a fost implementată reforma sistemului de pensii în anul 2016 condiția a fost majorarea vârstei de pensionare, dar și cuantumul pensei. Ideea a fost ca mai puțini pensionari să primească pensii decente. Dacă analizam dinamica evoluției mărimii medii a pensiei vedem o evidentă creștere față de situația care era în anul 2016 și nu e vorba de indexarea anuală ci de faptul că la foarte multe categorii de pensionari pensia crescut. Evident, dacă se revine la vârsta de pensionare asta este nesustenabil pentru buget, efectiv falimentul sistemului de pensii”, este de părere Stas Madan, economistul de la Expert-Grup.

Legea a fost votată cu încălcări, doar prin modificarea unei sintagme, fără consultări publice, fără avizul Guvernului, fără respectarea normelor de adoptare a unei legi.

Potrivit lui Madan este evident, niciun guvern doar dacă ar fi kamikaze ar da aviz pozitiv unei asemenea legi, deoarece efectiv nu sunt bani la buget pentru aceasta. Marea provocare a oricărei garnituri guvernamentale este cum o să gestioneze această prevedere a legislației. Faptul că nu se întreprinde nimic există speranța ca prevederea să fie anulată, dar nimeni nu a avut curajul să o atace la Curtea Constituțională pentru că i-ar putea costa electoral.

La rândul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță menționează că:

„În momentul pensionării, pensia calculată este aproximativ egală cu 40% din salariul mediu, cea ce însemnă că cei 97 mii pensionari apăruți peste noapte vor pretinde la o pensie medie de 3,2 mii lei lunar. Astfel chiar pentru luna ianuarie Guvernul trebuie să identifice 310 milioane lei pentru plata pensiei la cei apăruți în urma votării legii din noapte, iar pentru întregul an va fi nevoie de peste 3,7 miliarde lei suplimentar la bugetul Asigurărilor Sociale votat de Parlament. Lunar în Republica Moldova se pensionează în jur de 4 mii de persoane. Iar la cei 550 mii pensionari se vor adăuga încă 97 mii persoane”.

Economistul afirmă că salariu mediu în Republica Moldova este de 8000 de lei, or pensia medie ar trebui să fie de 3400 de lei, însă la noi pensia este de două ori mai mică. Acest lucru se întâmplă deoarece noi nu avem suficienți angajați în economie. Noi acumulăm din contribuțiile acestora doar jumătate din suma de care noi avem nevoie. ”În prezent, trei oameni care lucrează în sectorul real trebuie să mențină doi bugetari și cinci pensionari. Nu putem plăti pensii dacă nu avem angajați. Dacă reducerea vârstei de pensionare va intra în vigoare bugetul asigurărilor sociale intră în incapacitate de plată, iar guvernul va fi nevoit să reducă banii alocați proiectelor investiționale ca să-i dea la pensii. Este straniu că nici un deputat nu a contestat-o la Curtea Constituțională. Logica e că populismul domină rațiunea”, a conchis Ioniță.

Potrivit modificărilor la legii, care a fost votată în decembrie anul trecut, vârsta de pensionare a fost redusă la bărbați de la 63 de ani cum era planificat în 2021 la 62 de ani cum a fost până în 2016. Iar pentru doamne de la 59 ani și 6 luni la 57 ani.

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova și-au expus îngrijorarea în legătura cu reducerea vârstei de pensionare. FMI și Banca Mondială afirmă că acest lucru va afecta sustenabilitatea sistemului de pensii și se va solda cu pensii mai mici pentru toți. Totodată, măsura lasă mai puține resurse pentru cheltuielile prioritare care vizează domeniul sănătății, educației și infrastructură.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că la 1 ianuarie 2021 în Republica Moldova erau 686 251 de pensionari cu peste 10,5 mii mai mult comparativ cu anul 2015, iar pensia medie s-a majorat gradual de la 1 087 de lei la 2154 de lei în aprilie curent

#Curtea Constitutionala #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.