Banca Mondială a deschis supapa cu bani pentru Moldova. Acordă 160 mil. USD pentru reînvierea economiei

Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat o Operațiune de politici de dezvoltare cu privire la răspunsul la situații de urgență, reziliență și competitivitate (OPD) în valoare de 159,24 milioane de dolari SUA pentru Republica Moldova. Acest sprijin bugetar va ajuta Guvernul R. Moldova să atenueze impactul războiului din Ucraina asupra refugiaților și gospodăriilor, precum și să fortifice reziliența și să sporească competitivitatea pentru a reduce vulnerabilitățile la șocuri viitoare.

Moldova a fost afectată de multiple șocuri în ultimii ani, de la pandemia de COVID-19 la o secetă severă care a redus producția agricolă cu 34% în 2020, și criza europeană a gazelor care a determinat creșterea prețurilor la gaze cu circa 400% în a doua jumătate a anului 2021. În momentul în care Moldova ieșea din aceste șocuri, repercusiunile sociale și economice ale războiului din Ucraina au pus în pericol redresarea economică pe termen scurt și perspectivele economice pe termen lung.

„Seria de șocuri care a lovit R. Moldova recent a avut un impact semnificativ asupra cetățenilor moldoveni, dar mai ales asupra familiilor sărace și întreprinderilor mici”, a declarat Inguna Dobraja, director de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova. „În timp ce răspunde provocărilor fără precedent și imediate, generate de războiul din Ucraina, Guvernul se angajează să abordeze agenda de reformă de dezvoltare nefinalizată pentru a sprijini transformarea economică, socială și structurală a țării. Acest sprijin bugetar va ajuta guvernul să răspundă nevoilor imediate ale țării, menținând în același timp dinamica actuală pe agenda pe termen lung de consolidare a rezilienței și sporire a competitivității în R. Moldova”.

Această operațiune face parte dintr-un pachet de asistență financiară coordonată din partea partenerilor internaționali, inclusiv FMI, UE și BERD, pregătit ca răspuns la urgența socioeconomică actuală din R. Moldova. OPD include finanțare BIRD cu un împrumut în valoare de 43 milioane de dolari SUA și o contribuție concesională pe bază nerambursabilă în cadrul Facilității Globale de Finanțare Concesională (FGFC) în valoare de 9,24 milioane de dolari SUA, precum și un credit IDA în valoare de 107 milioane de dolari SUA. Se preconizează că Agence Française de Développement va oferi o finanțare paralelă în valoare de 60 de milioane de euro.

De când Moldova a aderat la Banca Mondială în 1992, peste 1,3 miliarde de dolari SUA au fost alocați pentru mai mult de 60 de operațiuni din țară. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include 12 proiecte active cu un angajament total de 638,1 milioane de dolari SUA. Domeniile de sprijin includ reforma reglementării și dezvoltarea afacerilor, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrație fiscală, cadastru, educație, drumuri, sănătate și sectoarele sociale, inclusiv răspunsul la situația de urgență, cauzată de COVID-19, agricultura, apă și canalizare și energie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.