Banca Mondială a deschis supapa cu bani pentru Moldova. Acordă 160 mil. USD pentru reînvierea economiei

Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat o Operațiune de politici de dezvoltare cu privire la răspunsul la situații de urgență, reziliență și competitivitate (OPD) în valoare de 159,24 milioane de dolari SUA pentru Republica Moldova. Acest sprijin bugetar va ajuta Guvernul R. Moldova să atenueze impactul războiului din Ucraina asupra refugiaților și gospodăriilor, precum și să fortifice reziliența și să sporească competitivitatea pentru a reduce vulnerabilitățile la șocuri viitoare.

Moldova a fost afectată de multiple șocuri în ultimii ani, de la pandemia de COVID-19 la o secetă severă care a redus producția agricolă cu 34% în 2020, și criza europeană a gazelor care a determinat creșterea prețurilor la gaze cu circa 400% în a doua jumătate a anului 2021. În momentul în care Moldova ieșea din aceste șocuri, repercusiunile sociale și economice ale războiului din Ucraina au pus în pericol redresarea economică pe termen scurt și perspectivele economice pe termen lung.

„Seria de șocuri care a lovit R. Moldova recent a avut un impact semnificativ asupra cetățenilor moldoveni, dar mai ales asupra familiilor sărace și întreprinderilor mici”, a declarat Inguna Dobraja, director de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova. „În timp ce răspunde provocărilor fără precedent și imediate, generate de războiul din Ucraina, Guvernul se angajează să abordeze agenda de reformă de dezvoltare nefinalizată pentru a sprijini transformarea economică, socială și structurală a țării. Acest sprijin bugetar va ajuta guvernul să răspundă nevoilor imediate ale țării, menținând în același timp dinamica actuală pe agenda pe termen lung de consolidare a rezilienței și sporire a competitivității în R. Moldova”.

Această operațiune face parte dintr-un pachet de asistență financiară coordonată din partea partenerilor internaționali, inclusiv FMI, UE și BERD, pregătit ca răspuns la urgența socioeconomică actuală din R. Moldova. OPD include finanțare BIRD cu un împrumut în valoare de 43 milioane de dolari SUA și o contribuție concesională pe bază nerambursabilă în cadrul Facilității Globale de Finanțare Concesională (FGFC) în valoare de 9,24 milioane de dolari SUA, precum și un credit IDA în valoare de 107 milioane de dolari SUA. Se preconizează că Agence Française de Développement va oferi o finanțare paralelă în valoare de 60 de milioane de euro.

De când Moldova a aderat la Banca Mondială în 1992, peste 1,3 miliarde de dolari SUA au fost alocați pentru mai mult de 60 de operațiuni din țară. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include 12 proiecte active cu un angajament total de 638,1 milioane de dolari SUA. Domeniile de sprijin includ reforma reglementării și dezvoltarea afacerilor, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrație fiscală, cadastru, educație, drumuri, sănătate și sectoarele sociale, inclusiv răspunsul la situația de urgență, cauzată de COVID-19, agricultura, apă și canalizare și energie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.