Durleșteanu îl terfelește pe Dodon și vrăjește Moscova: Coloana a 5-a a altui stat. Cu Rusia se poate de conlucrat

Într-o postare pe Facebook, fosta ministră de Finanțe, Mariana Durleșteanu susține că partidele de stânga au apărut organizat o dată cu Revoluția Franceză și erau purtătoarele intereselor persoanelor lipsite de drepturi și oprimate, un mod de luptă contra unui individualism ce exploata păturile sărace. Din păcate, în Republica Moldova partidele de stânga, și mă voi referi în special la PSRM, au fost vectori geopolitici, înregimentați într-o formă de coloană a 5-a a unui stat străin, iar noțiunea de stânga a fost doar o vopsea, menită să acopere activitățile geopolitice ale finanțatorilor.

„PSRM-ul cu Igor Dodon în frunte au compromis stânga moldovenească nu doar prin subordonarea față de Rusia ci și față de gruparea oligarhului Vlad Plahotnic ce-i devenise finanțator. Printr-un discurs demagogic și promisiuni economice goale a sucit mințile unor oameni de bună credință, inclusiv mie, în timp ce primea bani murdari furați din buzunarele moldovenilor. Marea problemă nu este a Rusiei că și-a promovat interesele prin Dodon ci că el și alții ca el au acceptat să fie cozile de topor ale acestora, deși, cu Rusia se poate de conlucrat fără să primești bani de la ei, respectându-te și servind Republica Moldova”, susține Durleșteanu.

Potrivit ei, stânga nu înseamnă geopolitică, nu înseamnă complicitate cu oligarhii hoți ci grija față de bunăstarea oamenilor, înseamnă dezvoltarea solidarității sociale, înseamnă, în final, un stat social responsabil față de toți cetățenii. Adică, exact ceea ce nu a făcut Igor Dodon!

„A numi PSRM-ul de stânga sau pe Dodon exponent al stângii, în timp ce el privește de la balconul vilei construite pe banii proveniți din afaceri oneroase și numără multele milioane de euro subtilizate prin interpuși, este o greșeală ce a costat și va costa Republica Moldova”, afirmă fosta ministră de Finanțe.

Evoluțiile externe prognozează un val de crize, inclusiv alimentară, în care intervențiile statului în favoarea cetățenilor cu venituri modeste vor fi imperative, iar PSRM-ul lui Dodon va fi doar o momeală geopolitică anti-socială care nu doar că va continua furturile, corupția și afacerile negre pe sub masă, ci va mări catastrofa.

Fosta ministră de Finanțe explic și de ce s-a retras din cursa pentru a fi numită prim-ministră.

„Am fost victima minciunilor PSRM-iste trebuie să spun că acceptul meu pentru funcția de premier viza un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile anticipate în mai puțin de un an, respectiv în februarie 2022. Ieșirea mea din cursă s-a datorat riscului de a deveni prizoniera unor interese obscure al cărui beneficiar era grupul lui Plahotniuc în frunte cu Andronache-Nichiforciuc protejate de PSRM și PP Șor. Nu am fost și nu voi fi niciodată ventrilocul hoților. Sunt independentă politic, și mai ales financiar, iar singurul scop al meu este bunăstarea cetățenilor simpli și echilibrul dintre imperativul aderării la UE și un colos geostrategic cum este Rusia”, a precizat Durleșteanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Dodoon #Durlesteanu #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).