Durleșteanu îl terfelește pe Dodon și vrăjește Moscova: Coloana a 5-a a altui stat. Cu Rusia se poate de conlucrat

Într-o postare pe Facebook, fosta ministră de Finanțe, Mariana Durleșteanu susține că partidele de stânga au apărut organizat o dată cu Revoluția Franceză și erau purtătoarele intereselor persoanelor lipsite de drepturi și oprimate, un mod de luptă contra unui individualism ce exploata păturile sărace. Din păcate, în Republica Moldova partidele de stânga, și mă voi referi în special la PSRM, au fost vectori geopolitici, înregimentați într-o formă de coloană a 5-a a unui stat străin, iar noțiunea de stânga a fost doar o vopsea, menită să acopere activitățile geopolitice ale finanțatorilor.

„PSRM-ul cu Igor Dodon în frunte au compromis stânga moldovenească nu doar prin subordonarea față de Rusia ci și față de gruparea oligarhului Vlad Plahotnic ce-i devenise finanțator. Printr-un discurs demagogic și promisiuni economice goale a sucit mințile unor oameni de bună credință, inclusiv mie, în timp ce primea bani murdari furați din buzunarele moldovenilor. Marea problemă nu este a Rusiei că și-a promovat interesele prin Dodon ci că el și alții ca el au acceptat să fie cozile de topor ale acestora, deși, cu Rusia se poate de conlucrat fără să primești bani de la ei, respectându-te și servind Republica Moldova”, susține Durleșteanu.

Potrivit ei, stânga nu înseamnă geopolitică, nu înseamnă complicitate cu oligarhii hoți ci grija față de bunăstarea oamenilor, înseamnă dezvoltarea solidarității sociale, înseamnă, în final, un stat social responsabil față de toți cetățenii. Adică, exact ceea ce nu a făcut Igor Dodon!

„A numi PSRM-ul de stânga sau pe Dodon exponent al stângii, în timp ce el privește de la balconul vilei construite pe banii proveniți din afaceri oneroase și numără multele milioane de euro subtilizate prin interpuși, este o greșeală ce a costat și va costa Republica Moldova”, afirmă fosta ministră de Finanțe.

Evoluțiile externe prognozează un val de crize, inclusiv alimentară, în care intervențiile statului în favoarea cetățenilor cu venituri modeste vor fi imperative, iar PSRM-ul lui Dodon va fi doar o momeală geopolitică anti-socială care nu doar că va continua furturile, corupția și afacerile negre pe sub masă, ci va mări catastrofa.

Fosta ministră de Finanțe explic și de ce s-a retras din cursa pentru a fi numită prim-ministră.

„Am fost victima minciunilor PSRM-iste trebuie să spun că acceptul meu pentru funcția de premier viza un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile anticipate în mai puțin de un an, respectiv în februarie 2022. Ieșirea mea din cursă s-a datorat riscului de a deveni prizoniera unor interese obscure al cărui beneficiar era grupul lui Plahotniuc în frunte cu Andronache-Nichiforciuc protejate de PSRM și PP Șor. Nu am fost și nu voi fi niciodată ventrilocul hoților. Sunt independentă politic, și mai ales financiar, iar singurul scop al meu este bunăstarea cetățenilor simpli și echilibrul dintre imperativul aderării la UE și un colos geostrategic cum este Rusia”, a precizat Durleșteanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Dodoon #Durlesteanu #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).