Imaginea succesului la vârf: Moldova și Bulgaria au diplome la Harvard

Oricât de avansată ar fi România pe drumul său de stat membru UE și NATO, în comparație cu Moldova sau cu Bulgaria, e greu să te abții de la comparații, atunci când privești imaginea pregătirii liderilor ajunși acum în poziții-cheie, în aceste state. În Moldova și Bulgaria, sar în ochi „harvardiștii”: o președintă (Maia Sandu), o șefă de parchet anticorupție (Veronica Drăgălin), premieri (Gavrilița și Petkov) sau miniștri școliți la Harvard și alte școli prestigioase din străinătate, specializați în politicile publice pe care le gestionează.

Moldova și Bulgaria sunt departe de a fi niște state exemplare, strunite abil și academic de un corp de lideri-somități, așa cum nici România nu are doar lideri politici paraleli cu domeniul și care poartă ștampila de bună purtare a SRI sau a Armatei, scrie panorama.ropanorama.ro.

Nimeni nu s-ar fi gândit, în urmă cu câțiva ani, că un căpețel de trend similar va putea să apară în îndepărtatul est al Europei. Dar iată că Republica Moldova, fostă republică sovietică unde până nu demult comuniștii dominau scena politică, este acum condusă de două absolvente de Harvard – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița, iar șefia Parchetului Național Anticorupție a fost dată pe mâna unei tinere procuroare care și-a făcut cariera în SUA, școlită la Duke și Virginia.

#Harvard #gavrilita #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM