Imaginea succesului la vârf: Moldova și Bulgaria au diplome la Harvard

Oricât de avansată ar fi România pe drumul său de stat membru UE și NATO, în comparație cu Moldova sau cu Bulgaria, e greu să te abții de la comparații, atunci când privești imaginea pregătirii liderilor ajunși acum în poziții-cheie, în aceste state. În Moldova și Bulgaria, sar în ochi „harvardiștii”: o președintă (Maia Sandu), o șefă de parchet anticorupție (Veronica Drăgălin), premieri (Gavrilița și Petkov) sau miniștri școliți la Harvard și alte școli prestigioase din străinătate, specializați în politicile publice pe care le gestionează.

Moldova și Bulgaria sunt departe de a fi niște state exemplare, strunite abil și academic de un corp de lideri-somități, așa cum nici România nu are doar lideri politici paraleli cu domeniul și care poartă ștampila de bună purtare a SRI sau a Armatei, scrie panorama.ropanorama.ro.

Nimeni nu s-ar fi gândit, în urmă cu câțiva ani, că un căpețel de trend similar va putea să apară în îndepărtatul est al Europei. Dar iată că Republica Moldova, fostă republică sovietică unde până nu demult comuniștii dominau scena politică, este acum condusă de două absolvente de Harvard – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița, iar șefia Parchetului Național Anticorupție a fost dată pe mâna unei tinere procuroare care și-a făcut cariera în SUA, școlită la Duke și Virginia.

#Harvard #gavrilita #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lucrările la podul rutier Cosăuți–Yampil, care va lega Republica Moldova de Ucraina peste râul Nistru, avansează vizibil pe partea ucraineană. Alexandru Cimbriciuc a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fotografii recente de pe șantier, în care se observă că pilonii și o parte a tablierului au fost deja instalate până spre mijlocul râului.

Imaginile arată că lucrările au intrat într-o etapă avansată, iar construcția podului începe să capete forma finală. Proiectul este executat dinspre partea ucraineană, unde autoritățile au anunțat anterior că termenul estimativ pentru finalizarea construcției este octombrie–noiembrie 2026. În luna iulie, Agenția pentru Reconstrucție a Ucrainei informa că aproximativ o treime din lucrări erau deja executate.

Noul pod va face legătura între localitățile Yampil, din regiunea Vinița, și Cosăuți, raionul Soroca. Potrivit autorităților ucrainene, odată cu punerea în funcțiune, traseul dintre Vinița și Soroca se va scurta cu aproximativ 28 de kilometri, iar transportul de mărfuri și pasageri între cele două țări ar urma să devină mai rapid. Podul este văzut și ca parte a integrării rețelelor rutiere din regiune în sistemul european TEN-T.

În februarie 2026, Republica Moldova și Ucraina au semnat la Kyiv protocolul care creează baza juridică pentru înființarea noului punct rutier de trecere a frontierei Cosăuți–Yampil. Punctul va avea statut internațional și va deveni operațional după finalizarea infrastructurii necesare.

Pe partea moldovenească sunt pregătite și lucrările pentru infrastructura de acces. Administrația Națională a Drumurilor a inițiat în 2026 proceduri pentru evaluarea terenurilor ce urmează să fie expropriate în vederea construcției, modernizării și extinderii drumului național R14.3, care va asigura accesul către pod.