Imaginea succesului la vârf: Moldova și Bulgaria au diplome la Harvard

Oricât de avansată ar fi România pe drumul său de stat membru UE și NATO, în comparație cu Moldova sau cu Bulgaria, e greu să te abții de la comparații, atunci când privești imaginea pregătirii liderilor ajunși acum în poziții-cheie, în aceste state. În Moldova și Bulgaria, sar în ochi „harvardiștii”: o președintă (Maia Sandu), o șefă de parchet anticorupție (Veronica Drăgălin), premieri (Gavrilița și Petkov) sau miniștri școliți la Harvard și alte școli prestigioase din străinătate, specializați în politicile publice pe care le gestionează.

Moldova și Bulgaria sunt departe de a fi niște state exemplare, strunite abil și academic de un corp de lideri-somități, așa cum nici România nu are doar lideri politici paraleli cu domeniul și care poartă ștampila de bună purtare a SRI sau a Armatei, scrie panorama.ropanorama.ro.

Nimeni nu s-ar fi gândit, în urmă cu câțiva ani, că un căpețel de trend similar va putea să apară în îndepărtatul est al Europei. Dar iată că Republica Moldova, fostă republică sovietică unde până nu demult comuniștii dominau scena politică, este acum condusă de două absolvente de Harvard – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița, iar șefia Parchetului Național Anticorupție a fost dată pe mâna unei tinere procuroare care și-a făcut cariera în SUA, școlită la Duke și Virginia.

#Harvard #gavrilita #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.