S-au scumpit banii! Moldovenii au prins gustul economisirii și au adus la bănci 3 miliarde de lei

În luna mai 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,11 miliarde de lei, în creștere cu 52,3 la sută față de luna mai 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În lei moldovenești depozitele au însumat 2,3 miliarde lei, iar cele în valută – 750,5 mil. de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,62 la sută (54,8 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 13,9 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 45,0 la sută din totalul depozitelor.

Din punct de vedere al dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,60 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 5,07 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,00 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 9,41 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,05 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,27 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu mai 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 5,09 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,03 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (55,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 9,47 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 4,80 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 9,83 la sută.

În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (46,0 la sută) o reprezintă cele cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost plasate cu o rată medie de 0,32 la sută (persoanele juridice au plasat depozite cu o rată de 0,34 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,31 la sută).

BNM vrea să aducă banii moldovenilor în bănci

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara la ultima decizie de politică monetară, când a fost majorată rata de bază la 18,%, că BNM urmărește ca băncile să majoreze dobânzile la depozite pentru a stimula economisirea, în condițiile în care în ultimul an creditele de consum au avut o ascensiune puternică urmare a dobânzilor care au înregistrat minimul istoric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #dobanda #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova dau semne de revenire după un an de stagnare, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–octombrie 2025, din țară au fost exportate 18 520 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (4 796 tone). Deși evoluția arată o redresare clară, volumul rămâne mult sub nivelurile record din 2022 și 2023, când exporturile depășeau 56–70 mii tone.

Un factor esențial al revenirii este creșterea prețului de export. În iulie–octombrie 2025, uleiul moldovenesc s-a vândut la un preț mediu de 21,5 lei/kg, față de 15,6 lei/kg în 2023. Marja dintre prețul uleiului și cel al semințelor s-a lărgit la 11 lei/kg, oferind procesatorilor o șansă reală de profit după doi ani de pierderi. În 2023–2024, diferența scăzuse la 6,9–8,3 lei/kg, ceea ce făcea procesarea internă nerentabilă și orienta companiile spre exportul materiei prime.

La Bălți, combinatul „Floarea Soarelui” SA și-a reluat producția în octombrie, devenind din nou lider absolut al pieței, cu 11 561 tone de ulei exportate – adică 62% din totalul național. Pe locul doi se află „Global Farming” SRL, cu 2 900 tone (15,7%), urmată de „Danube Oil Company” SRL, cu 2 019 tone (10,9%).

Și structura geografică a exporturilor s-a schimbat radical. Pentru prima dată în ultimii ani, Portugalia a devenit principalul importator al uleiului moldovenesc (6 200 tone), urmată de Franța (5 900 tone). România, care anterior absorbea peste 90% din exporturi, a coborât pe locul trei, cu 5 431 tone.

Balanța comercială a sectorului s-a îmbunătățit vizibil: în iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 18 520 tone de ulei și a importat doar 4 364 tone, menținând un excedent de peste 14 mii tone. Totuși, cifra rămâne modestă comparativ cu anii de vârf – în 2023 exporturile atingeau 70 mii tone, iar importurile abia depășeau 2 mii tone. În 2024, situația s-a inversat, când importurile (3 742 tone) s-au apropiat periculos de mult de exporturi (4 796 tone).

Economistul Iurie Rija notează că redresarea actuală este susținută de revenirea marjelor de profit, dar avertizează asupra problemelor structurale din sector. Traderii continuă să domine achizițiile de semințe brute, ceea ce limitează accesul procesatorilor locali la materie primă. În perioadele când prețul semințelor crește, mulți comercianți preferă să exporte direct materia primă, lăsând fabricile fără resurse pentru producerea uleiului.

Revenirea procesării interne are însă efecte benefice asupra economiei. Exporturile de ulei, produs cu valoare adăugată, aduc valută și contribuie la echilibrarea balanței externe. După prăbușirea volumelor din 2024 (care au generat doar 438 milioane lei din exporturi), sezonul 2025 aduce o creștere semnificativă a veniturilor. Totodată, producția locală suplimentară a redus importurile – în octombrie 2025 acestea au fost de doar 1 413 tone, cu 23% mai puțin decât în aceeași lună din 2024.

Potrivit lui Iurie Rija, industria uleiului de floarea-soarelui își recapătă treptat capacitatea de a acoperi atât cererea externă, cât și pe cea internă, diminuând dependența Moldovei de uleiul importat. „Relansarea procesării este o veste bună pentru economie, dar fragilă. Piața rămâne vulnerabilă la variațiile de preț și la competiția traderilor. Este nevoie de o strategie care să sprijine procesatorii locali și să păstreze valoarea adăugată în țară”, conchide economistul.