Germania trimite primele arme grele în Ucraina: „A fost o decizie corectă să fie trimise acum și în această situație”

Marți, 21 iunie, Ucraina declară că prima livrare de obuziere și alte arme grele furnizate de Germania au ajuns în țară. Acest lucru a fost confirmat inclusiv de partea germană, care a publicat o listă completă a ajutoarelor militare ce vor fi trimise Kievului.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, transmite că țara sa a primit deja un transport de arme grele din partea statului german, asta după ce Ucraina a formulat, în repetate rânduri, cereri în acest sens, care, până marți, 21 iunie 2022, au rămas fără răspuns.

Obuzierele trimise de Germania Ucrainei sunt de tipul Panzerhaubitze 2000, devenite acum, „în sfârșit”, primele armel grele din arsenalul militar al țării invadate de Rusia, trimise de autoritățile de la Berlin.

„Panzerhaubitze 2000 fac în sfârșit parte din arsenalul de obuziere de 155 mm al artileriei ucrainene”, a transmis Reznikov pe Twitter.

În mai 2022, Germania anunța că va trimite șapte astfel de obuziere, la care se mai adaugă cele cinci sisteme de artilerie de acest tip promise de Olanda.

Obuzierele Panzerhaubitze 2000 sunt printre cele mai performante arme de artilerie ale Armatei germane, asta pentru că pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 40 de km.

Pe lângă obuzierele cu autopropulsie, autoritățile berlineze anunță o listă întreagă de echipamente militare deja trimise în Ucraina, alături de altele promise și care urmează a fi trimise în curând.

Astfel, Ministerul german al Apărării a declarat că a trimis 14.900 de mine antitanc, 500 de rachete de apărare aeriană marca Stinger și 2.700 de rachete antiaeriene. Pe lângă asta, Germania a furnizat 16 milioane de cartușe pentru arme de mână, dar și 100.000 de grenade de mână.

În ce privește livrările de produse neletale, statul german a trimis 175 de vehicule (inclusiv camioane, autobuze și vehicule de teren), 23.000 de căști de luptă, 10.000 de saci de dormit, 1.200 de paturi de spital și 100 de corturi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#obuziere #arme #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.