Ursula von der Leyen cere Celor 27 să fie „la înălţime” și să acorde Ucrainei şi Moldovei statutul candidate la UE

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la liderii europeni „să fie la înălţime” acordând Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la UE la summitul Consiliului European.

Executivul european a dat săptămâna trecută un aviz pozitiv acordării acestui statut Ucrainei şi Republicii Moldova, însoţit de condiţii privind continuarea reformelor, ceea ce ar deschide calea unui lung proces de aderare, scrie Agerpres. Georgia, care aspiră şi ea la aderarea la UE, va trebui în ceea ce o priveşte să desfăşoare reforme înainte de a obţine statutul de candidat, potrivit avizului Comisiei.

„Revine acum Consiliul European să ia o decizie şi să se arate la înălţimea responsabilităţii istorice care ţine de noi”, a declarat Ursula von der Leyen în faţa Parlamentului European reunit în minisesiune la Bruxelles.

„Ucraina a dovedit, şi asta încă înainte de război, că este pe calea cea bună. În aceşti ultimi ani, ea a efectuat în puţin timp mai multe reforme decât în cursul ultimelor decenii. Datorită acordului de asociere din 2016, ea deja a pus în aplicare circa 70% din regulile, normele şi standardele UE”, a afirmat şefa executivului european.

„O muncă importantă rămâne de făcut” în materie de luptă împotriva „influenţei excesive a oligarhilor asupra economiei”, a mai spus ea în cadrul unei dezbateri comune pentru pregătirea Consiliului European de pe 23-24 iunie.

„Istoria Uniunii noastre este istoria tinerelor democraţii care se întăresc asociindu-se (…) Este o poveste al cărui viitor capitol este scris astăzi de curajosul popor ucrainean şi de noi toţi, care trebuie să o însoţim pe calea Europei. O dată în plus, Europa se află într-un moment crucial. Să fim la înălţime”, a îndemnat ea.

„Republica Moldova a făcut paşi fermi înspre Europa, se află pe o traiectorie reală proreformă pentru prima dată de la obţinerea independenţei, motiv pentru care merită să i se acorde statutul de ţară candidată”, a mai pledat Ursula von der Leyen în cadrul dezbaterii.

#Ucraina #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.