Germania ar putea transforma Nord Stream II într-o conexiune pentru un terminal de gaze lichefiate pe coasta baltică

Ministerul german al Economiei ia în calcul transformarea unei părţi din controversatul gazoduct Nord Stream II într-o conexiune pentru un terminal de gaze lichefiate pe coasta baltică, potrivit publicaţiei „Der Spiegel”, relatează agenţia EFE.

Nord Stream II a fost construit pentru a transporta gaze din Rusia în Germania, prin Marea Baltică, şi, deşi a fost finalizat, nu a intrat în funcţiune din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Planul ministerului, potrivit „Der Spiegel”, este exproprierea părţii din gazoduct care se află în Germania şi separarea acesteia de restul sistemului.

Conductele care merg de pe uscat la mare ar putea fi conectate la un terminal mobil de gaze lichefiate.

Gazoductul este legat la un sistem de distribuţie care poate transporta gaze până în sudul Germaniei. Tehnic, operaţiunea este considerată realizabilă, dar există o serie de probleme juridice care vor trebui rezolvate, scrie Agerpres.

Compania rusă de stat Gazprom, care face parte din consorţiul ce trebuia să administreze gazoductul, ar putea refuza operaţiunea.

O serie de directori ai companiei se aşteaptă chiar ca acest gazoduct să poată intra în funcţiune în doi sau trei ani după ce se va termina războiul şi relaţiile dintre Rusia şi Germania se vor normaliza, mai scrie EFE.

O teamă care, potrivit „Der Spiegel”, există la Berlin este ca această măsură să nu genereze reacţii în Rusia sub forma, de exemplu, a exproprierii companiilor germane.

Ministerul a refuzat să confirme sau să dezmintă planurile şi un purtător de cuvânt s-a limitat doar la a spune că se caută posibilităţi pentru construirea unor terminale pentru gaze lichefiate şi că utilizarea infrastructurii deja existente poate fi o alternativă.

Construcţia Nord Stream II a generat puternice tensiuni între Germania şi SUA, precum şi între Germania o serie de ţări din Europa Orientală.

Deja construcţia Nord Stream I, alt gazoduct, care se află în funcţiune, generase critici deoarece contribuia la creşterea dependenţei energetice a Germaniei faţă de Rusia şi, în plus, afecta gazoductele ce trec prin Polonia şi Ucraina

În prezent, una dintre priorităţile Guvernului german este reducerea radicală a dependenţei energetice de Rusia, subliniază EFE.

#gaz lichefiat #gazoduct #nord stream 2 #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale din Republica Moldova au înregistrat un profit total net de 1,04 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru al anului 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cele mai mari trei instituții financiare – Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank și Victoriabank – au acumulat împreună peste 850 de milioane de lei, adică aproximativ 82% din profitul total al sistemului bancar.

Top 5 bănci după profit net au fost MAIB – 390,47 mil. lei, Moldindconbank – 381,14 mil. lei, Victoriabank – 103,43 mil. lei, OTP Bank Moldova – 121,1 mil. lei și FinComBank – 16,92 mil. lei

În contrast, cele mai mici profituri au fost înregistrate de băncile Comertbank (298 mii lei), EuroCreditBank (1,47 mil. lei) și EnergBank (4,94 mil. lei).

Veniturile din dobânzi au totalizat 2,45 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la aproape 600 milioane lei. Veniturile din comisioane și onorarii au însumat peste 887 milioane lei, în timp ce cheltuielile aferente s-au ridicat la aproximativ 550 milioane lei.
Cele mai mari venituri din dobânzi au fost înregistrate de MAIB (895 mil. lei) și Moldindconbank (565 mil. lei).

Totodată, cheltuielile administrative totale au constituit peste 1,08 miliarde lei, dintre care cheltuielile cu personalul au depășit 840 milioane lei.