Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: Portul Giurgiulești - paradis pentru Trans Oil

Fostul deputat, Alexandru Slusari îl acuză pe milionarul Vaja Jhashi, prietenului fugarului Vlad Plahotniuc, de controlul exporturilor produselor agroalimentare prin intermediul companie Trans-Oil pe care o controlează și care ocupă 2/3 din infrastructura Portului Giurgiulești.

„Trans-Oil deține în Portul Giurgiulești trei terminale, care asigură acces aproximativ la 2/3 din toata infrastructura Portului. Lunar Trans Oil poate încărca și exporta aproximativ 70-80 mii tone de producția agroalimentară. Pentru celelalte companii-exportatori rămâne un spațiu comun, care permite exportul lunar pentru toți de maximum 30 mii tone. Deci, evident că holdingul are poziții dominante la exportul agroalimentar”, susține Slusari.

Potrivit lui Slusari, holdingul-offshor are căteva firme afiliate, înregistrate ca rezidenții Portului, cum ar fi SRL Trans Bulk Logistic, Trans Cargo Terminal, care beneficiază de facilități fiscale extinse. Li se restituie TVA la export, deși în acordul internațional privind Portul Giurgiulești asemenea facilitatea nu este prevăzută. Importuri în Port sunt scutite de taxe vamale și TVA. Dar cel mai important lucru că rezidenții Portului achită impozitul pe venit pentru primii 10 ani la COTA DE 3 %.

Exporturile din port se face preponderent prin intermediul altor companii-ofshor, controlate tot de Vaja. Adică schema clasică cu micșorarea prețurilor de ieșire și optimizarea impozitării prin direcționarea grosului veniturilor în paradisurile fiscale. Deci, holdingul câștigă dublu, folosind propriile offshoruri și facilități fiscale generoase moldovenești, la care nu au acces celelalte mii de agenți economici din țara noastră”, a mai spus Slusari.

Slusari cere Consiliului Concurenței să se autosesizeze și să constate poziții dominante ale holdingului la exporturile portuare, cu monitorizarea riguroasă ulterio ară asupra prețurilor de achiziții la cereale, floarea soarelui și rapița pe piața internă.

Totodată,fostul deputat cere interzicerea companiilor, controlate din offshoruri, să aibă statut de rezident al Portului Internațional Giurgiulești, care oferă o gamă largă de facilități fiscale, dar și să fie interzisă arendarea terenurilor agricole de companiile din offshore.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#offshoruri #port #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a publicat rezultatele sondajului privind creditarea bancară pentru trimestrul II 2025, care arată o stabilitate a condițiilor de creditare pentru companii și o ușoară relaxare pentru populație.

Standardele de creditare aplicate societăților nefinanciare s-au menținut neschimbate (0%), peste așteptările anterioare ale băncilor (-15%). În același timp, cererea pentru finanțare din partea companiilor a crescut ușor (+16%), pe fondul investițiilor în capital circulant și capital fix. Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o relaxare moderată a standardelor (20%) și o nouă creștere a cererii (+29%).

În perioada analizată, au fost depuse 6 750 de cereri de credite din partea companiilor, dintre care 5 986 au fost acceptate. Cele mai multe solicitări au venit din domeniul comerțului (36,4%), urmat de întreprinderile individuale (11,8%) și agricultură (8,9%). Cele mai multe refuzuri s-au înregistrat în sectorul energetic (27,3%), servicii (21,3%) și construcții (19%).

În ceea ce privește populația, standardele de creditare s-au relaxat ușor (+8%), fiind peste prognoza precedentă (+5%). Relaxarea a fost determinată de scăderea costurilor de finanțare, de o toleranță mai mare la risc și de presiunea concurențială între bănci. Cererea de credite din partea populației a crescut ușor (+13%), dar s-a situat sub nivelul anticipat (+14%). Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o reducere ușoară a cererii (-5%).

Pe parcursul trimestrului II, au fost depuse 52 800 de cereri de credite în format fizic, dintre care 31 936 au fost aprobate, și 121 958 de cereri online, dintre care 47 949 au fost acceptate. Cele mai multe cereri în format fizic au fost pentru credite de consum (78,1%), urmate de cele pentru procurarea sau construcția imobilului (7,2%) și alte destinații (14,7%). În format electronic, ponderea creditelor de consum a fost de 98,3%, cea a creditelor imobiliare – 0,2%, iar alte domenii – 1,5%.

Rata respingerilor rămâne ridicată: 39,9% pentru creditele de consum și 46,9% pentru cele imobiliare în format fizic, respectiv 61% și 82,4% în cazul cererilor online.