Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: Portul Giurgiulești - paradis pentru Trans Oil

Fostul deputat, Alexandru Slusari îl acuză pe milionarul Vaja Jhashi, prietenului fugarului Vlad Plahotniuc, de controlul exporturilor produselor agroalimentare prin intermediul companie Trans-Oil pe care o controlează și care ocupă 2/3 din infrastructura Portului Giurgiulești.

„Trans-Oil deține în Portul Giurgiulești trei terminale, care asigură acces aproximativ la 2/3 din toata infrastructura Portului. Lunar Trans Oil poate încărca și exporta aproximativ 70-80 mii tone de producția agroalimentară. Pentru celelalte companii-exportatori rămâne un spațiu comun, care permite exportul lunar pentru toți de maximum 30 mii tone. Deci, evident că holdingul are poziții dominante la exportul agroalimentar”, susține Slusari.

Potrivit lui Slusari, holdingul-offshor are căteva firme afiliate, înregistrate ca rezidenții Portului, cum ar fi SRL Trans Bulk Logistic, Trans Cargo Terminal, care beneficiază de facilități fiscale extinse. Li se restituie TVA la export, deși în acordul internațional privind Portul Giurgiulești asemenea facilitatea nu este prevăzută. Importuri în Port sunt scutite de taxe vamale și TVA. Dar cel mai important lucru că rezidenții Portului achită impozitul pe venit pentru primii 10 ani la COTA DE 3 %.

Exporturile din port se face preponderent prin intermediul altor companii-ofshor, controlate tot de Vaja. Adică schema clasică cu micșorarea prețurilor de ieșire și optimizarea impozitării prin direcționarea grosului veniturilor în paradisurile fiscale. Deci, holdingul câștigă dublu, folosind propriile offshoruri și facilități fiscale generoase moldovenești, la care nu au acces celelalte mii de agenți economici din țara noastră”, a mai spus Slusari.

Slusari cere Consiliului Concurenței să se autosesizeze și să constate poziții dominante ale holdingului la exporturile portuare, cu monitorizarea riguroasă ulterio ară asupra prețurilor de achiziții la cereale, floarea soarelui și rapița pe piața internă.

Totodată,fostul deputat cere interzicerea companiilor, controlate din offshoruri, să aibă statut de rezident al Portului Internațional Giurgiulești, care oferă o gamă largă de facilități fiscale, dar și să fie interzisă arendarea terenurilor agricole de companiile din offshore.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#offshoruri #port #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.