Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: Portul Giurgiulești - paradis pentru Trans Oil

Fostul deputat, Alexandru Slusari îl acuză pe milionarul Vaja Jhashi, prietenului fugarului Vlad Plahotniuc, de controlul exporturilor produselor agroalimentare prin intermediul companie Trans-Oil pe care o controlează și care ocupă 2/3 din infrastructura Portului Giurgiulești.

„Trans-Oil deține în Portul Giurgiulești trei terminale, care asigură acces aproximativ la 2/3 din toata infrastructura Portului. Lunar Trans Oil poate încărca și exporta aproximativ 70-80 mii tone de producția agroalimentară. Pentru celelalte companii-exportatori rămâne un spațiu comun, care permite exportul lunar pentru toți de maximum 30 mii tone. Deci, evident că holdingul are poziții dominante la exportul agroalimentar”, susține Slusari.

Potrivit lui Slusari, holdingul-offshor are căteva firme afiliate, înregistrate ca rezidenții Portului, cum ar fi SRL Trans Bulk Logistic, Trans Cargo Terminal, care beneficiază de facilități fiscale extinse. Li se restituie TVA la export, deși în acordul internațional privind Portul Giurgiulești asemenea facilitatea nu este prevăzută. Importuri în Port sunt scutite de taxe vamale și TVA. Dar cel mai important lucru că rezidenții Portului achită impozitul pe venit pentru primii 10 ani la COTA DE 3 %.

Exporturile din port se face preponderent prin intermediul altor companii-ofshor, controlate tot de Vaja. Adică schema clasică cu micșorarea prețurilor de ieșire și optimizarea impozitării prin direcționarea grosului veniturilor în paradisurile fiscale. Deci, holdingul câștigă dublu, folosind propriile offshoruri și facilități fiscale generoase moldovenești, la care nu au acces celelalte mii de agenți economici din țara noastră”, a mai spus Slusari.

Slusari cere Consiliului Concurenței să se autosesizeze și să constate poziții dominante ale holdingului la exporturile portuare, cu monitorizarea riguroasă ulterio ară asupra prețurilor de achiziții la cereale, floarea soarelui și rapița pe piața internă.

Totodată,fostul deputat cere interzicerea companiilor, controlate din offshoruri, să aibă statut de rezident al Portului Internațional Giurgiulești, care oferă o gamă largă de facilități fiscale, dar și să fie interzisă arendarea terenurilor agricole de companiile din offshore.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#offshoruri #port #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.