Există un lider puternic care ține alianța NATO ”în șah”. Dar el nu este Putin

Vladimir Putin va domina de departe summitul NATO din această săptămână din Spania, deoarece alianța își propune să rămână unită și să răspundă în continuare împotriva agresiunii Rusiei din Ucraina.

Dar un alt lider, unul care va fi prezent la Madrid, Recep Erdogan, președintele Turciei, va capta o atenție specială pentru că el este cel mai mare obstacol în calea expansiunii istorice a organizației nord-atlantice.

Erdogan s-a opus până acum cu fermitate planului NATO de a accelera admiterea în alianță a Finlandei și a Suediei, potrivit MSN.
Cele două națiuni importante din punct de vedere strategic din nordul Europei au făcut eforturi pentru admiterea în NATO, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Turcia a fost supărată de ceea ce a susținut că este sprijinul de la Helsinki și Stockholm pentru militanții kurzi și embargourile asupra armelor împotriva Ankarei.

”Turcia susține că admiterea Suediei și Finlandei implică riscuri pentru propria securitate și pentru viitorul organizației”, scria Erdogan într-un articol de opinie din Economist.

Totuși, Turcia a fost de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summitului alianței din capitala spaniolă Madrid.
Anunțul a fost făcut de președintele finlandez Sauli Niinistö. Potrivit acestuia, renunțarea de către Turcia la veto-ul anunțat a venit după ce cele trei țări au semnat un memorandum comun „pentru a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității fiecăreia dintre ele”.

Joe Biden a vorbit marți la telefon cu liderul turc și ”așteaptă cu nerăbdare să-l vadă pe președintele Erdogan” la summit-ul de la Madrid, a anunțar Casa Albă.

Oficialii americani au semnalat că Biden s-ar întâlni cu Erdogan doar dacă ar fi probabil un acord și dacă ar exista un optimism în rândul membrilor NATO că Turcia va semna în cele din urmă.
În ciuda obiecțiilor Statelor Unite, Erdogan a achiziționat un sistem antiaerian S-400 din Rusia, a ajutat Iranul să evite unele sancțiuni și este acuzat că a lăsat luptătorii Hamas să traverseze teritoriul țării sale.

El va candida pentru a fi reales președinte al Turciei în vara viitoare, după două decenii la putere. ”Erdogan este cea mai slabă verigă a NATO. Indiferent ce crede Erdogan că va obține, el poate descoperi că trebuie să intre în rând cu ceilalți. S-ar putea să obțină o concesie, dar cu preț?”, a spus Jonathan Schanzer, vicepreședinte al Fundației Defense of Democracies din Washington.

#NATO #Turcia #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezerva Federală (Fed) a anunțat, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referinţă, în contextul în care „inflația rămâne ridicată”, iar perspectivele economice sunt „incerte”. Politica monetară va fi relaxată când inflația se va stabiliza în jurul țintei de 2,0% – a precizat instituția bancară centrală din Statele Unite.

Fed a anunțat miercuri seară că dobânzile de referinţă rămân în intervalul 5,25%-5,50%.

Rezerva Federală: „Indicatorii recenți sugerează că activitățile economice au continuat să se extindă într-un ritm solid. Ritmul de creare a locurilor de muncă a rămas puternic, iar rata șomajului este scăzută. Inflația a mai scăzut în ultimul an, dar rămâne ridicată. În ultimele luni, nu au mai existat progrese spre obiectivul unei inflații de 2,0%. Comitetul încearcă să obțină un grad ocupaţional maxim şi o rată a inflaţiei de 2% pe termen mai lung. (…) Perspectivele economice sunt incerte, iar Comitetul rămâne foarte atent la riscurile inflaționiste.”

Comitetul de politică monetară (FOMC) a declarat că „în ultimele luni, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în vederea atingerii obiectivului Comitetului de inflație de 2%”.

Rezerva Federală: „Pentru atingerea acestor obiective, Comitetul a decis menținerea dobânzii fondurilor federale în intervalul 5,25%-5,50%. În analizarea ajustărilor dobânzilor fondurilor federale, Comitetul va evalua atent datele care vor veni, dinamica perspectivelor și echilibrul riscurilor. Comitetul nu va considera că va fi oportună reducerea dobânzii de referință până când nu va avea încredere că inflația se îndreaptă constant spre ținta de 2%.”