Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au continuat să crească la începutul anului 2026 și au depășit pragul de 5,11 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

La data de 16 ianuarie 2026, activele oficiale de rezervă au constituit 5,113 miliarde euro, în creștere față de 9 ianuarie 2026, când acestea se situau la 5,104 miliarde euro, și față de 2 ianuarie 2026, când nivelul rezervelor era de 5,097 miliarde euro.

Comparativ, la 31 decembrie 2025, rezervele valutare se cifrau la 5,104 miliarde euro, iar pe parcursul lunii decembrie 2025 acestea au oscilat între 5,087 miliarde euro (26 decembrie) și 5,090 miliarde euro (19 decembrie).

Structura rezervelor arată că cea mai mare pondere revine rezervelor valutare în valută convertibilă, care la 16 ianuarie 2026 au însumat 5,095 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 4,52 miliarde euro au fost plasate în valori mobiliare, iar circa 579 milioane euro reprezentau disponibilități și plasări la termen, majoritatea acestora fiind deținute la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale și Fondul Monetar Internațional.

Poziția de rezervă la FMI s-a menținut la un nivel modest, de circa 5,9 milioane euro, în timp ce deținerile de aur monetar au ajuns la 9,46 milioane euro, în creștere față de finalul anului 2025. De asemenea, valoarea drepturilor speciale de tragere (DST) a urcat la început de 2026, până la 9,2 milioane euro, de la niveluri sub 2 milioane euro înregistrate la sfârșitul anului trecut.