Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.