Nervii întinși la maxim! Ce se întâmplă dacă Putin închide gazul?

Președintele Rusiei refuză să garanteze că după lucrările de întreținere a conductei Nord Stream, gazul va mai ajunge în Germania. Agenția Federală pentru Rețele avertizează cetățenii Germaniei că urmează vremuri grele.

Situația devine riscantă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaz a Germaniei: miercuri (13.07.2022), compania rusă Gazprom a anunțat că nu este sigură că aprovizionarea cu gaz rusesc va continua spre Germania, după încheierea lucrărilor de întreținere la conducta Nord Stream, care trece prin Marea Baltică. Lucrările de întreținere vor dura până pe 21 iulie.

Oficial, Gazprom justifică anunțul prin faptul că o turbină importantă, la care s-au făcut recent lucrări de întreținere în Canada, nu ar fi fost încă returnată concernului. Guvernul german spune, la rândul său, că odată cu livrarea turbinei din Canada, n-ar mai exista niciun motiv pentru a reduce livrările de gaze. În ultimul timp, s-au mai livrat numai 40 de procente din cantitatea obișnuită de gaz rusesc.

Gazul din Rusia este extrem de important pentru aprovizionarea cu energie a Germaniei, în special pentru industrie și gospodăriile private. Circa jumătate din casele din Germania se încălzesc cu gaz.

Cu alte cuvinte, președintele Rusiei, Putin, folosește aprovizionarea cu gaz a Germaniei ca armă politică. Cel puțin asta au subliniat în mai multe rânduri ministrul federal al Economiei Robert Habeck și cancelarul Olaf Scholz. Habeck a declarat pentru postul TV RTL: „Aș minți, dacă aș spune că nu mi-e teamă de această situație”. Dependența Germaniei de gazul rusesc este mare, deși guvernul a luat deja diverse măsuri, pentru a o minimiza.

Creșteri uriașe de prețuri

Clar este că nervii sunt întinși la maximum – conform sondajelor, scade și sprijinul pentru sancțiunile împotriva Rusiei. Șeful Agenției Federale pentru Rețele, Klaus Müller, a declarat că persoanele private din Germania ar trebui să se pregătească de pe acum pentru o triplare, anul viitor, a costurilor la gaze: „Pentru cei care își primesc acum factura la încălzire, costurile sunt deja duble. Iar consecințele războiului din Ucraina nu au fost încă luate în calcul.” Clienții care plăteau până acum în jur de 1.500 de euro pe an pentru gaz, trebuie să se aștepte la facturi viitoare de 4.500 de euro.

Rezervele de gaz sunt la limită în Germania. Iar prețul e foarte mare. Conform legislației, în Germania rezervele trebuie să ajungă la 80% până la 1 octombrie și la 90% până la 1 noiembrie. În acest an, este foarte puțin probabil să se ajungă acolo. În prezent, rezervele se află la 65% – insuficient pentru a asigura aprovizionarea pe timpul iernii. De fapt, e posibil ca Bundestagul să decidă din nou cine va primi gaze în mod prioritar.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Europa #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.