Rusia a rămas fără cartofi prăjiți pentru meniurile fast-food

16 Iul. 2022, 04:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2022, 04:49 // Actual //  bani.md

Directorul companiei Vkusno & tochka, fostul lanţ de restaurante fast-food McDonald’s Corp din Rusia, a declarat pentru RBC TV că producătorii de cartofi prăjiţi refuză să aprovizioneze ţara şi a avertizat că încercările de a creşte procesarea internă sunt pline de dificultăţi, relatează Reuters.

Compania americană McDonald’s a părăsit Rusia drept răspuns la campania militară a Moscovei în Ucraina, după ce Occidentul a impus un val de sancţiuni economice. Astfel, compania a vândut toate restaurantele pe care le deţinea unui licenţiat local în luna mai.

Restaurantele au început să se deschidă sub noul nume Vkusno & tochka, sau ”Delicios şi atât”, pe 12 iunie. Directorul executiv Oleg Paroev a declarat că lanţul de restaurante fast-food a vândut aproape 120.000 de burgeri în ziua inaugurării.

Noul proprietar a subliniat că standardele înalte de calitate vor fi menţinute sau chiar îmbunătăţite, iar consumatorii nu vor observa prea multe diferenţe. De atunci, compania a fost nevoită să recunoască că se confruntă cu o penurie de cartofi prăjiţi până în toamnă, dând vina pe o recolta slabă din Rusia şi problemele lanţului de aprovizionare.

”Din cauza unor evenimente bine cunoscute, multe companii străine, aş spune chiar toţi marii producători de cartofi prăjiţi, au refuzat să livreze acest produs în Rusia”, a declarat Paroev canalului de afaceri, joi.

El a mai spus că fabricile din ţările ”prietenoase” şi ”neprietenoase” care produc cartofi prăjiţi aparţin a cinci sau şase companii importante, ale căror sedii se află în ţări neprietenoase şi care, prin urmare, au refuzat să furnizeze Rusiei.

Paroev a adăugat că în recolta Rusiei din acest an există o lipsă de cartofi specifici necesari pentru gătirea cartofilor prăjiţi şi că ar putea apărea alte probleme, doar câteva întreprinderi ruse fiind capabile să prelucreze cartofii pentru transformarea lor în cartofi prăjiţi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.