De ce „repornește” Germania cărbunele în loc să activeze centralele atomice

17 Iul. 2022, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2022, 11:15 // Actual //  bani.md

Decizia Germaniei de a reporni vechile centrale pe cărbune, mai degrabă decât de a prelungi durata de viață a instalațiilor sale nucleare, reflectă un eșec al priorităților de mediu.

Dacă lăsăm deoparte politica și pasiunea, condamnarea și negarea, schimbările climatice se rezumă în mare parte la asta: energie. Pentru a evita riscul schimbărilor climatice catastrofale, asigurându-ne în același timp că lumea poate continua să se dezvolte va trebui să producem din ce în ce mai multă energie din surse care emit puține sau deloc gaze cu efect de seră. Este atât simplu și, desigur, atât de complicat.

Sursele de energie regenerabilă cu zero carbon, cum ar fi cea eoliană și cea solară, au înregistrat creșteri extraordinare ale capacității și scăderi la fel de impresionante ale prețurilor în ultimii ani, în timp ce tehnologia hidroenergetică veche de decenii este încă ceea ce Agenția Internațională pentru Energie numește „gigantul uitat al energiei cu emisii scăzute de carbon”.

Și apoi este energia nucleară. Privită strict prin prisma schimbărilor climatice, energia nucleară poate pretinde că este un vis verde.

Spre deosebire de cărbune sau gaze naturale, centralele nucleare nu produc emisii directe de dioxid de carbon atunci când generează electricitate, iar în ultimii 50 de ani au redus emisiile de CO2 cu aproape 60 de gigatone.

Spre deosebire de solar sau eolian, centralele nucleare nu sunt intermitente și necesită mult mai puțină suprafață de teren per megawatt produs. Spre deosebire de hidroenergie – care și-a atins limitele naturale în multe țări dezvoltate, inclusiv în SUA – centralele nucleare nu necesită baraje intensive și dăunătoare din punct de vedere ecologic.

După cum au arătat accidentele de la Cernobîl și Fukushima, atunci când energia nucleară merge prost, consecințele sunt devastatoare. Dar proiectele mai noi ale centralelor reduc riscul unor astfel de catastrofe, care tind să atragă mult mai multă atenție decât fluxul constant de decese din cauza schimbărilor climatice și a poluării aerului legată de funcționarea normală a centralelor electrice convenționale.

Așa că cei care văd schimbările climatice ca pe o amenințare existențială de neegalat ar încuraja dezvoltarea de noi centrale nucleare și ar sprijini extinderea celor deja în funcțiune.

În practică, însă, deseori nu este cazul, așa cum subliniază evenimentele recente din Germania.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

18 Apr. 2026, 12:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Apr. 2026, 12:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!