De ce „repornește” Germania cărbunele în loc să activeze centralele atomice

17 Iul. 2022, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2022, 11:15 // Actual //  bani.md

Decizia Germaniei de a reporni vechile centrale pe cărbune, mai degrabă decât de a prelungi durata de viață a instalațiilor sale nucleare, reflectă un eșec al priorităților de mediu.

Dacă lăsăm deoparte politica și pasiunea, condamnarea și negarea, schimbările climatice se rezumă în mare parte la asta: energie. Pentru a evita riscul schimbărilor climatice catastrofale, asigurându-ne în același timp că lumea poate continua să se dezvolte va trebui să producem din ce în ce mai multă energie din surse care emit puține sau deloc gaze cu efect de seră. Este atât simplu și, desigur, atât de complicat.

Sursele de energie regenerabilă cu zero carbon, cum ar fi cea eoliană și cea solară, au înregistrat creșteri extraordinare ale capacității și scăderi la fel de impresionante ale prețurilor în ultimii ani, în timp ce tehnologia hidroenergetică veche de decenii este încă ceea ce Agenția Internațională pentru Energie numește „gigantul uitat al energiei cu emisii scăzute de carbon”.

Și apoi este energia nucleară. Privită strict prin prisma schimbărilor climatice, energia nucleară poate pretinde că este un vis verde.

Spre deosebire de cărbune sau gaze naturale, centralele nucleare nu produc emisii directe de dioxid de carbon atunci când generează electricitate, iar în ultimii 50 de ani au redus emisiile de CO2 cu aproape 60 de gigatone.

Spre deosebire de solar sau eolian, centralele nucleare nu sunt intermitente și necesită mult mai puțină suprafață de teren per megawatt produs. Spre deosebire de hidroenergie – care și-a atins limitele naturale în multe țări dezvoltate, inclusiv în SUA – centralele nucleare nu necesită baraje intensive și dăunătoare din punct de vedere ecologic.

După cum au arătat accidentele de la Cernobîl și Fukushima, atunci când energia nucleară merge prost, consecințele sunt devastatoare. Dar proiectele mai noi ale centralelor reduc riscul unor astfel de catastrofe, care tind să atragă mult mai multă atenție decât fluxul constant de decese din cauza schimbărilor climatice și a poluării aerului legată de funcționarea normală a centralelor electrice convenționale.

Așa că cei care văd schimbările climatice ca pe o amenințare existențială de neegalat ar încuraja dezvoltarea de noi centrale nucleare și ar sprijini extinderea celor deja în funcțiune.

În practică, însă, deseori nu este cazul, așa cum subliniază evenimentele recente din Germania.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Aug. 2026, 12:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 12:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!