Hotelul Național: locuitorii din Chișinău aleg modernitatea

Locuitorii capitalei au votat pentru proiectul unui nou complex multifuncțional pe terenul Hotelului Național.

Audieri publice în acest sens au fost desfășurate simultan în trei sectoare ale Chișinăului. Audierile au fost dedicate soartei fostului hotel Inturist, aflat de mulți ani în ruine și care este amplasat chiar în centrul orașului. Audierile au generat un interes sporit atât din partea specialiștilor-arhitecți, al urbanistilor, cât și al cetățenilor obișnuiți. Sălile de Adunaree ale preturilor din sectoarele Centru, Buiucani și Ciocana erau pline (ajustate conform restricțiilor determinate de pandemia Covid-19).

Discuțiile au fost fierbinți, dar primitoare. Opinia generală este că ruinele trebuie demolate și ceva nou, modern, corespunzător secolului 21, ar trebui construit în locul lor.

Arhitecții au vorbit în detaliu despre cele trei proiecte principale, gata de a fi implementate pe terenul Hotelului Național. De fapt, ei nu doar au vorbit, dar au și arătat: grafica computerizată a făcut posibilă evaluarea nu numai a aspectului clădirilor planificate pentru construcție, ci și a modalității de încadrare a complexului în peisajul orașului și, în general, – în stilul arhitectural al Chișinăului.

De asemenea, autorii proiectelor au răspuns la mai multe întrebări. Specialiștii erau interesați de caracteristicile tehnice ale proiectului, iar orășenii erau interesați de scopul lor, de organizarea circulației rutiere și de amenajarea zonei din împrejurime.

S-a subliniat că acest tip de complexe multifuncționale, care combină un centru de afaceri, apart-hotel, o zonă extinsă de divertisment și una educațională, există astăzi în toate metropolele lumii. Acestea nu doar împodobesc mediul urban, ci sunt și un factor important în atragerea investițiilor serioase.

Marile companii multinaționale, care au cerințe sporite pentru organizarea muncii birourilor și a vieții angajaților lor, nu se vor extinde niciodată în țări care nu sunt în măsură să le ofere astfel de premise. Deci, cea mai implementarea cât mai rapidă a proiectului devine fundamental importantă atât pentru economia Chișinăului, cât și pentru cea a întregii Republici Moldova.

La finalul audierilor publice, toți participanții au fost rugați să aleagă proiectul care le-a plăcut mai mult, din cele trei opțiuni prezentate. Majoritatea au ales proiectul numărul trei.

Îl vedeți în continuare:

Acest proiect este remarcabil prin faptul că contururile sale generale seamănă cu o clădire veche, accentuează continuitatea și, în același timp, înfățișează o clădire modernă, în corespundere cu spiritul timpului nou. Desigur, alegerea locuitorilor din Chișinău a fost influențată și de schema de culori a proiectului – alb.

Această alegere nu doar că ne amintește că Chișinăul este istoric un oraș alb, o floare din piatră, dar și reabilitează, într-o oarecare măsură, acest statut al capitalei Moldovei.

Deci, locuitorii Chișinăului și-au făcut alegerea, acum depinde de autoritățile orașului.

#Inturist #Hotel Național

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea utiliza instrumente financiare precum contractele futures și options pentru a fixa în avans prețul unei părți din gazele naturale și a reduce impactul salturilor bruște de pe bursele internaționale asupra tarifelor. Propunerea a fost făcută de expertul în energetică Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui Tofilat, achiziția propriu-zisă a gazelor ar putea fi însoțită de operațiuni financiare de hedging, prin care Energocom să stabilească anticipat un nivel de preț pentru o anumită cantitate. Scopul ar fi protejarea consumatorilor de fluctuațiile puternice ale pieței.

„Trebuie să vedem alte mecanisme cum noi putem să ne asigurăm de fluctuațiile excesive la prețul la bursă. Să nu crească la noi foarte mult tariful dacă se întâmplă ceva la bursă”, a declarat Tofilat.

Expertul a explicat mecanismul printr-un exemplu. Dacă pentru gazele cu livrare în decembrie ar fi fixat un preț de 60 de euro/MWh, iar în momentul livrării cotația de bursă ar urca la 90 de euro/MWh, contrapartea contractului financiar ar achita diferența de 30 de euro. În schimb, dacă prețul de piață ar coborî la 45 de euro/MWh, diferența până la nivelul de 60 de euro ar trebui achitată de partea care și-a fixat prețul.

„Asta cel puțin ne permite să fixăm nivelul prețurilor la un anumit nivel de toleranță, cât putem noi să ne permitem să achităm gazul”, a explicat Sergiu Tofilat.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să analizeze atât modificările legislative necesare, cât și instrumentele financiare care ar putea fi puse la dispoziția Energocom pentru asemenea operațiuni.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a confirmat că mecanismele de hedging încep să fie utilizate mai mult pe piețele energetice, însă a atras atenția că aplicarea lor în sud-estul Europei este mai dificilă.

„Nu pot să zic că este una în sud-estul Europei populară, dar începe să-și ia amploare”, a declarat Buzatu.

Potrivit șefului Energocom, problema nu ține doar de cadrul legislativ. Operațiunile de acest tip necesită parteneriate cu instituții financiare solide, iar marile case de hedging din Europa Centrală solicită, de regulă, colaborarea cu bănci care dispun de ratinguri investiționale ridicate.

Buzatu a menționat că unele instituții solicită cel puțin un rating BBB-, iar în anumite cazuri condițiile pot fi și mai stricte. În sud-estul Europei, disponibilitatea unor asemenea bănci este însă redusă.

Totodată, directorul Energocom avertizează că fixarea prețului nu înseamnă eliminarea riscului. Compania se protejează de o eventuală scumpire, dar renunță în același timp la posibilitatea de a beneficia integral de o eventuală ieftinire a gazelor.

„Până la urmă, este un casino. Dacă bursa urcă și tu ai fixat prețul, atunci e ok. Dacă bursa scade, nu e ok. Atunci trebuie tu să plătești”, a declarat Buzatu.

#pariu #gaz #Moldova