O țară mică și săracă se grăbește să-și exploateze resursele uriașe de petrol

Guyana este o țară mică și săracă din America de Sud care încearcă să-și exploateze resursele uriașe de petrol. Țara consideră că acum este momentul potrivit pentru a culege roadele zăcămintelor de petrol recent descoperite, scrie Reuters.

Guyana face tot posibilul pentru a-și exploata cât mai repede rezervele uriașe de petrol. Chiar și așa, acest lucru înseamnă sacrificarea unor câștiguri mai mari pe termen mai lung.

Guyana spera să înființeze o companie petrolieră de stat care să gestioneze următoarea fază de dezvoltare . De asemenea, compania va fi responsabilă să efectueze propriile studii seismice asupra zăcămintelor neexplorate.

Planurile au fost anulate, deoarece Guyana nu are nici capacitatea, nici resursele pentru a le realiza rapid. Acum mizează mai mult pe viteză decât pe certitudine, au declarat înalți oficiali pentru Reuters.

„Nu avem banii sau capacitatea. Modelul în care guvernul pune banii și operează activele nu mai este de actualitate”, a spus vicepreședintele țării, Bharrat Jagdeo.

Este prima dată când oficialii vorbesc despre decizia de a renunța la planurile companiei petroliere de stat.

În 2015, un consorțiu condus de compania petrolieră americană Exxon Mobil, împreună cu partenerii Hess Corp și compania chineză CNOOC, a găsit aproximativ 11 miliarde de barili de petrol și gaz.

Zăcămintele acoperă 2,7 milioane de hectare și se află la aproximativ 190 de kilometri în largul coastelor țării.

Pe baza planurilor actuale de dezvoltare, grupul se așteaptă să pompeze 1,2 milioane de barili de petrol pe zi în 2027. Acest plan ar însemna că Guyana ar avea cea mai mare producție de petrol pe cap de locuitor din lume.

Profituri

Exxon a pompat primii barili de petrol din Guyana în 2019 și crește producția. Din cauza unor acorduri din 2016, semnate de administrația anterioară profitul este de 50-50. Astfel, 50% îi revin consorțiului condus de Exxon și alte 50% îi revin Guyanei. Totuși, 75% din venituri merg mai întâi pentru a acoperi costurile companiilor petroliere.

Asta lasă Guyana cu doar 12,5% din producție, plus redevențe de 2%. Cota sa va crește pe măsură ce costurile de dezvoltare se reduc, dar acest lucru va dura câțiva ani.

#tara saraca #Exxon Mobil #Guyana #gaz #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.