O țară mică și săracă se grăbește să-și exploateze resursele uriașe de petrol

Guyana este o țară mică și săracă din America de Sud care încearcă să-și exploateze resursele uriașe de petrol. Țara consideră că acum este momentul potrivit pentru a culege roadele zăcămintelor de petrol recent descoperite, scrie Reuters.

Guyana face tot posibilul pentru a-și exploata cât mai repede rezervele uriașe de petrol. Chiar și așa, acest lucru înseamnă sacrificarea unor câștiguri mai mari pe termen mai lung.

Guyana spera să înființeze o companie petrolieră de stat care să gestioneze următoarea fază de dezvoltare . De asemenea, compania va fi responsabilă să efectueze propriile studii seismice asupra zăcămintelor neexplorate.

Planurile au fost anulate, deoarece Guyana nu are nici capacitatea, nici resursele pentru a le realiza rapid. Acum mizează mai mult pe viteză decât pe certitudine, au declarat înalți oficiali pentru Reuters.

„Nu avem banii sau capacitatea. Modelul în care guvernul pune banii și operează activele nu mai este de actualitate”, a spus vicepreședintele țării, Bharrat Jagdeo.

Este prima dată când oficialii vorbesc despre decizia de a renunța la planurile companiei petroliere de stat.

În 2015, un consorțiu condus de compania petrolieră americană Exxon Mobil, împreună cu partenerii Hess Corp și compania chineză CNOOC, a găsit aproximativ 11 miliarde de barili de petrol și gaz.

Zăcămintele acoperă 2,7 milioane de hectare și se află la aproximativ 190 de kilometri în largul coastelor țării.

Pe baza planurilor actuale de dezvoltare, grupul se așteaptă să pompeze 1,2 milioane de barili de petrol pe zi în 2027. Acest plan ar însemna că Guyana ar avea cea mai mare producție de petrol pe cap de locuitor din lume.

Profituri

Exxon a pompat primii barili de petrol din Guyana în 2019 și crește producția. Din cauza unor acorduri din 2016, semnate de administrația anterioară profitul este de 50-50. Astfel, 50% îi revin consorțiului condus de Exxon și alte 50% îi revin Guyanei. Totuși, 75% din venituri merg mai întâi pentru a acoperi costurile companiilor petroliere.

Asta lasă Guyana cu doar 12,5% din producție, plus redevențe de 2%. Cota sa va crește pe măsură ce costurile de dezvoltare se reduc, dar acest lucru va dura câțiva ani.

#tara saraca #Exxon Mobil #Guyana #gaz #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.