(VIDEO) 10 LEI// A început o afacere în bucătărie. Cine este Victoria Gulpe, moldoveanca care produce granola de casă

21 Iul. 2022, 17:10
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
21 Iul. 2022, 17:10 // Interviu //  MD Bani

Victoria Gulpe este o tânără antreprenoare din Chișinău care a lansat o facere în concediul de îngrijire a copilului. În 2022, în perioada pandemiei, a început să producă granola de casă sub numele „Granoleya”. Produl a reușit să-i cucerească pe clienți, întrucât este un produs sănătos și de calitate înaltă. Am invitat-o pe Victoria Gulpe la emisiunea „10 LEI” pentru a afla mai multe detalii despre parcursul ei antreprenorial cât și despre provocarea de a fi mămică-antreprenoare.

Ideea de afacere a apărut dintr-o necesitate, fiind în concediul de maternitate. Victoria căuta metode de a-și diversifica alimentația pentru micul dejun, întrucât avea un regim strict și astfel a descoperit granola. A început să producă granola acasă, renunțând la cea din comerț. Familia și prietenii au fost printre primii care au avut posibilitatea să ofere o recenzie produsului. Astfel, din dorința de a propune consumatorilor un produs calitativ a lansat „Granoleya”. Producerea a început chiar în bucătărie, iar mai târziu a găsit și un spațiu de producere dotat cu echipament care îi permite să bucure tot mai mulți clienți.

„Am început producerea în limitele bucătăriei. Tot venitul pe care îl aveam la acel moment l-am investit în materie primă și am început să caut ambalaje. Absolut tot profitul a fost reinvestit pentru a crește. De asemenea, am încercat să mă concentrez pe alegerea rețetelor corecte și gustoase. Din 10 pe care le-am planificat inițial au rămas doar 4.”

La început de cale Victoria a fost cea care era responsabilă de tot ce se întâmpla cu „Granoleya” de la producere, contabilitate și până la vânzare.

Deși este încă la început de cale, antreprenoarea are planuri mari de viitori, în primul rând, are scopul de a crește producerea precum și vânzările. Cu toate acestea, calitatea produselor va rămâne aceeași.

„Cu părere de rău, am observat la mai mulți producători că odată ce încep a crește volumul vânzărilor, capacitatea de producere, calitatea scade. Noi ne dorim să păstrăm calitatea la cel mai înalt nivel pentru că vrem să fim primii pe piață.”

Dejun „regesc”

Fulgii de ovăz sunt ingredientul principal din granola produsă de Victoria Gulpe. Fulgii de ovăz sunt combinați cu un mix de nuci: caju, migdale, miez de nucă, îndulcite cu miere naturală. La tot acest mix se adaugă fructe deshidratate și sunt coapte la cuptor.

Produsele Granoleya pot fi găsite în aproximativ 15 magazine din Chișinău și la târgurile producătorilor autohtoni: Cămara Fest, EcoLocal. De asemenea, se vând și online, fiind livrate pe tot teritoriul Republicii Moldova.

„În mod tradițional granola se consumă cu lapte sau iaurt, însă există și alte combinații. De exemplu, unt de arahide cu măr și granola care poate fi consumată atât la mic dejun cât și o gustare la prânz sau cină. O altă idee ar fi pară coaptă și cașcaval dorblu în combinație cu granola. Granola sărată poate fi servită cu supă cremă sau salată verde.”

Mamă-antreprenoare

Pentru a reuși, Victoria Gulpe a avut parte de nopți nedormite și uneori chiar a făcut sacrificii.

„Să fii mamă-antreprenoare este o provocare adevărată. Sinceră să fiu este destul de greu să găsești acea balanță armonioasă între familie și afacere. Am înțeles că este real să combini viața de familie și de antreprenor, dar vine timpul că trebuie să-ți setezi prioritățile. Noaptea mă ocupam de granola, ziua de copil. ”

În pofida nopților nedormite și a greutăților care i-au apărut în cale, Victoria Gulpe a reușit să crească și acum este mândră de ceea ce a realizat.

Un mare aport îl au și buneii, care nu au refuzat să o susțină și să o ajute. în momentele în care a fost necesar.

Provocările vieții de antreprenor

Cea mai mare provocare pentru Victoria Gulpe a fost piața de desfacere, întrucât este prea mică. Din acest motiv, „Granoleya” se orientează și pe piața externă pentru a crește capacitatea de producere. O altă provocare este și birocrația.

„Avem o piață mică de desfacere. Când ești producător mic nu prea ești luat în seamă. Trebuie să te rogi foarte mult ca să ajungi în magazin. A fost foarte complicat inițial.”

Fondatoarea „Granoleya” și-ar fi dorit să existe mai multe posibilități de dezvoltare în Republica Moldova, fără a fi nevoie să migreze spre alte piețe.

Pentru mai multe detalii urmărește interviul integral. Vei avea posibilitatea să afli ce ar face-o pe Victoria Gulpe să renunțe la afacerea lansată.

04 Nov. 2026, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 14:26 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.