Tinerii vor avea șansa de a învăța profesii care le vor deschide ușile spre joburi bine plătite, acasă

Noul an școlar vine cu vești bune pentru tinerii care își doresc să îmbrățișeze profesii creative. De la 1 septembrie, studenții vor putea să opteze pentru o diplomă de studii superioare la specialități precum Animația, Game Design și New Media. Toate acestea sunt posibile datorită lansării Programului Profesiile Viitorului: Animație, Dezvoltare Jocuri și Multimedia”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, care promovează economia digitală, creativă și circulară și contribuie la creșterea competitivității industriilor cheie din Moldova.

Programul de studii pentru toate cele șase programe ( (1.)programare de jocuri, (2.) conceptualizarea jocurilor și (3.) crearea de personaje pentru specializarea de Game design, (4.) animație 3D și producția personajelor și elementelor de animație 3D și (5.) animație 2D cu accent pe producția desenelor animate, dar și (6.) producție multimedia pentru specializarea New Media)unt dezvoltate sau validate cu companiile din domeniu, pentru a susține conexiunea ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii.

Michelle Iliev, expertă în educație: „Selectarea celor trei domenii noi care urmează a fi introduse la trei universități din țară a fost posibilă datorită unui efort comun între reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, universități, companii din domeniul creativ și expertiza internațională. Spre exemplu, companiile din domeniul creativ, prin intermediul Asociației COR au mapat necesitățile, au înțeles anume ce fel de specialiști duc lipsă companiile locale, în ce domenii ar vrea să se extindă dar cu dispun de profesioniști calificați.”

Mai mult, cursurile noilor specialități vor fi predate de profesori practicieni inclusiv în laboratoare specializate la „Mediacor”, „Artcor”, „Tekwill”, dar și lectori internaționali care vor fi invitați să țină ore și masterclass-uri specializate.

Michelle Iliev, expertă în educație: „Am început o serie de instruiri cu profesorii, a fost o introducere în aceste noi domenii, iar din toamnă, în paralel cu studenții , profesorii urmează să obțină mai multe cunoștințe despre noile specialități. După o primă generație de absolvenți, să avem capacitatea de a mări numărul de profesori care vor preda complet aceste programe, iar sectorul privat să ofere internshipuri și anumite componente pe partea practică, care va avea loc în cadrul companiilor sau pe teritoriul centrelor de excelență Artcor și Mediacor.”

Începând cu semestrul al doilea, stagiile de practică vor fi efectuate în companii, iar cei mai buni studenți vor beneficia de burse și vor avea ocazia să participe la competiții și evenimente internaționale.

Michelle Iliev, expertă în educație: „În Republica Moldova, pentru următorul an, pentru fiecare dintre aceste industrii, avem nevoie aproximativ de 100 de specialiști noi. Dacă astăzi înrolăm la fiecare specialitate câte trei grupe, vom putea asigura această cerere de pe piață, care este în continuă creștere. Datele statistice arată că piața europeană va avea nevoie în anii 2030 să suplinească 80 de mii de locuri de muncă, iar cifra urmează să crească exponențial.”

Industria de animație

Rapoartele internaționale proiectează că dimensiunea pieței globale de animație va atinge valoarea de aproximativ 642,5 miliarde USD până în 2030, în creștere cu 5,2% din 2021 până în 2030. Forța de muncă în industria animație, necesită înaltă calificare, 93% dintre animatorii de azi au o diplomă de licență și 26% au și o diplomă postuniversitară. La nivel global, mai mult de 50% din oamenii care lucrează sunt freelanceri.

La Admitere 2022, viitorii studenți vor găsi 2 programe noi pentru această specializare : animație 3D cu accent pe producția personajelor și elementelor de animație 3D (pure art) la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și animație 2D cu accent pe producția desenelor animate la Academia de Muzică, Teatru, Arte Plastice.

Industria multimedia

Multimedia este un domeniu care combină diverse medii pentru a crea conținut informativ și captivant pentru un anumit public și include fotografii, imagini video și statice, editare video și audio, design web, arte grafice și animație, scriere de scenarii și media interactive.

Producătorii multimedia își folosesc abilitățile și creativitatea pentru a aduce un proiect multi-platformă de la început până la sfârșit și joacă un rol important în fiecare dintre cele trei faze ale procesului de producție: preproducție, producție și postproducție. Multimedia este o deviere a industriilor de film și producție TV, datorită tehnologiilor noi aplicate.

New media va fi specializare nouă la ciclul licență în cadrul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării și va include în programul de studii crearea produselor creative (film documentar, animații, jocuri video, interfețe de aplicații) în medii digitale și explorarea relațiilor dintre New Media cu alte domenii de studiu pentru a înțelege relațiile dintre tehnologie și cultură.

Suma totală pentru implementarea programului Profesiile Viitorului: Animație, Dezvoltare Jocuri și Multimedia este aproximativ 2 milioane de dolari SUA.

Industria de jocuri (game design)

Dezvoltarea jocurilor video face parte din industria de divertisment, depășind ca mărime pe cea de filme sau Hollywood-ul în sine.

Valoarea industriei în 2021 este de 180 de miliarde de dolari, cu o creștere de 14,4% comparativ cu anul 2020, fiind mai mare decât a tuturor celorlalte industriei de divertisment. Anul pandemic a favorizat și mai mult creșterea, numărul utilizatorilor crescând la 3,2 miliarde, dintre care 22% sunt în Europa. Până în 2025 se estimează că industria va ajunge la valoarea de 268 de miliarde de dolari.

La nivel european peste 100 de mii de tineri lucrează în această industrie, în mare parte în companii mici și mijlocii. Conform datelor studiilor efectuate de Federația dezvoltatorilor de jocuri, industria dispune o forța de muncă cu înaltă calificare, indiferent de țară în jur de 86% deținând o diplomă. 49% din aceștia dețin o diplomă de licență și 29% – diplomă postuniversitară.

Pentru următorii 5 ani, industria la nivel european va avea nevoie de cel puțin 80.000 de specialiști noi, pe lângă cei 80.000 existenți. Doar în Republica Moldova actualmente piața duce lipsă de cel puțin 100 de specialiști, cu o creștere exponențială în următorii 5 ani.

#game design #profesii #mediacor #job #salariu #Artcor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.